Speculație legată de „costul ascuns” al intrării României în Schengen

Într-un interviu recent, Cătălin Predoiu a calificat astfel de afirmații drept „amatoristice” și „nefondate,” explicând că succesul a fost rezultatul unei schimbări fundamentale de abordare și a eforturilor susținute pe mai multe fronturi.

Factorii-cheie ai aderării

Cătălin Predoiu a detaliat procesul complex care a condus la această realizare, subliniind contribuțiile președințiilor anterioare ale Consiliului Uniunii Europene – de la Spania și Cehia, până la Belgia și Ungaria. De asemenea, relațiile diplomatice solide cu oficiali europeni, precum comisarul Ylva Johansson și ministrul de interne austriac Gerhard Karner, au jucat un rol esențial.

„Am reușit să calmăm preocupările țărilor nordice legate de migrația ilegală și am întărit cooperarea cu Austria pe această temă,” a declarat Cătălin Predoiu. „Aceasta a fost miezul problemei – să demonstrăm că suntem un partener de încredere pe termen lung în combaterea migrației ilegale.”, a mai zis ministrul.

Răspunsul pentru critici

Referindu-se la discursurile extremiștilor care susțin că aderarea la Schengen ar fi venit cu un „cost ascuns,” Cătălin Predoiu a respins categoric aceste afirmații.

„Am transmis partenerilor noștri că le înțelegem preocupările și că suntem gata să cooperăm pentru securitatea comună. Acesta a fost elementul esențial care a schimbat dosarul,” a afirmat ministrul.

Un succes care redefinește relațiile României cu UE

Aderarea României la Schengen, după mai bine de un deceniu de negocieri, reprezintă nu doar o realizare majoră, ci și o confirmare a capacității țării de a fi un partener de încredere pentru Uniunea Europeană. Cătălin Predoiu a încheiat afirmând că această reușită a fost posibilă datorită unui efort diplomatic, logistic și strategic susținut.

Iată dialogul de la Digi 24:

Moderatoare: Referitor la Schengen, politic ne putem întreba dacă va servi și unui scop electoral, adică veți reuși să convingeți pentru că susțineți un candidat comun împreună cu coaliția aflată la guvernare, Crin Antonescu, cetățenii să voteze. Dar ce s-a întâmplat cu referire la aderarea la Schengen? Cum de după atâția ani, mai bine de un deceniu de negocieri, de data aceasta am reușit? Evident, este o veste bună, însă am văzut și vreau să urmărim și discursul, totuși, al extremiștilor și al celor care îl susțin pe Călin Georgescu, un candidat cu discurs legionar, antioccidental, sunt cei care spun că am intrat, am aderat în spațiul Schengen cu un cost. Ce le răspundeți acestora sau care sunt explicațiile pe care le dați, pentru că ați fost implicat acolo?

E un semn de întrebare. Care e costul, asta vor să știe, pentru că am intrat în Schengen?

Cătălin Predoiu: A fost o speculație legată și de un anumit cost, chiar și un parlamentar m-a întrebat de acest lucru și vă spun categoric că este o speculație, nu numai că nefondată, dar este amatoristică. E o speculație care arată că nu se înțelege modul în care funcționează lucrurile nu numai la nivel european, ci și la nivelul statelor membre, cum ar fi Austria. Decizia în acest dosar a fost permanent în tandemul cancelar-ministrul de interne, acolo a fost permanent, cancelar- ministru de interne. Fără îndoială că au ajutat și alți factori. De exemplu, președințiile anterioare, președinția spaniolă care a militat, președinția cehă mai înainte, încă de acum doi ani de zile, miniștrii aceștia care au fost implicați, din Cehia și Marlaska din Spania, foarte implicați.

Președinția belgiană a împins și ea puțin dosarul, nu mai spun președinția maghiară cu colegul și prietenul Sandor Pinter cu care am militat pentru încheierea acestui dosar în anul 2024. Toate acestea au fost factori favorizanți. Relația foarte bună cu comisarul Johansson, dar și cu noul comisar Brunner. Deci toate aceste chestiuni ajută. Faptul că noi am reușit să calmăm, de exemplu, țările din nord care aveau o preocupare legată de instrumentare migrației la granița de nord sau pe zona cu Ucraina, lucruri care nu s-au discutat aici în țară, nu s-au știut, au fost serioase și a trebuit să ne ocupăm și de ele în paralel. Menținerea unui sprijin diplomatic cvasigeneral, cvasitotal pentru România, astfel încât să putem să ne ocupăm de veto-ul austriac. Ori în această relație cu ministrul de interne austriac și cancelarul austriac prin ministrul de interne pot să spun că ce a contat a fost schimbarea fundamentală a modului în care noi abordam dosarul. Noi am abordat totdeauna aici în țară dosarul strict din perspectiva aderării ca punct final, ca un obiectiv în sine aderarea la spațiul Schengen.

Moderatoare: Ca o obsesie devenise deja…

Cătălin Predoiu: Devenise aproape o obsesie și spuneam, domnule, am îndeplinit criteriile tehnice, le-am îndeplinit întotdeauna, Ministerul de Interne și-a făcut treaba dintotdeauna, toți miniștrii de interne au contribuit la acest lucru, etc, etc., de ce nu se întâmplă? Pentru că noi ceea ce trebuia să facem e să abordăm acest dosar nu neapărat unul ca final… cu punct final intrarea în spațiul Schengen, ci ca un dosar în perspectivă de candidat care devine partener Schengen. O să ziceți că sunt doar jocuri de cuvinte. Nu-i așa! Când spun mă interesează intrarea în Schengen, mă ocup de criteriile de aderare și punct. Dar, dacă eu observ că de fapt, din punctul celălalt de vedere, plasându-ne în poziția Austriei și poziția statelor membre, ceea ce se așteaptă de la noi e mai mult decât îndeplinirea criteriilor tehnice, astfel încât să putem fi declarați membri în spațiul Schengen, ci înseamnă un parteneriat pe termen lung, atunci vedem că lucrurile se schimbă puțin și putem să ne ocupăm și de alte subiecte de care poate nu ne-am ocupat cel puțin în discurs atât de pregnant. Spre exemplu, ceea ce așteptau dânșii de la noi e să vadă că putem fi un partener pe termen lung în combaterea migrației ilegale. Asta a fost miezul problemei.

Moderatoare: Austria a și verbalizat-o…

Cătălin Predoiu: A spus-o și nu credea nimeni. A spus-o și pe aici prin țară nu credea nimeni. Adică noi am luat tot timpul subiectiv această chestiune și ni se părea că este absurd și părea absurd la un moment dat, că, deși îndeplinim criteriile tehnice, noi să fim… să nu fim primiți. Problema este că migrația din Austria în anii anteriori trecea puțin și prin România. Și atunci ceea ce a fost important să transmitem partenerului austriac ca îi luăm în serios temerile, că înțelegem care e problema. Este și problema mea, pentru că și eu vreau să am o țară liberă de migrație ilegală, și eu vreau să-mi protejez frontiera, voi coopera cu tine în această chestiune și ne vom asigura că și țara mea și țara ta e sigură, și Ungaria și toate celelalte, toată frontiera aceasta este sigură și va fi sigură.

Cum facem acest lucru? Păi, multiplicând metodele prin care ne protejăm frontiera, multiplicând mijloacele logistice, multiplicând cooperarea. Și am făcut acest lucru, adică am investit foarte mult în ceea ce privește protecția tehnologică a frontierei, inclusiv cu bani europeni. Au fost aproximativ 40 de milioane de euro care au fost veniți, pachetul e mai mare, dar strict pentru forțele noastre și de frontieră. Am investit și din banii bugetului național, am echipat frontiera și cu mijloace de transport echipate cu tot ce înseamnă aparatură de supraveghere a frontierei, nightvision, termovision și așa mai departe, am folosit drone acolo unde am avut să dislocăm, am multiplicat cooperarea cu toate polițiile de frontieră ale statelor membre, am dezvoltat programul de cooperare cu Austria. Am făcut un pachet de lucruri, asta a schimbat dosarul nu altceva.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News