Spunem adio unui an negru pentru sănătatea publică și intrăm într-unul cu perspective și mai sumbre

Sistemul de sănătate nu a fost sustenabil în 2010, fondurile alocate nu au fost suficiente, ceea ce a dus la situaţia ca pacienţii spitalelor să fie nevoiţi să-şi cumpere singuri, de multe ori, medicamentele, dar a înregistrat şi un număr insuficient de cadre medicale, din cauza blocării posturilor din sistemul bugetar și imigrării multora dintre ei în străinătate. Iar perspectivele pentru 2011 nu sunt mai bune, ba dimpotrivă.

Situaţia a fost anticipată de ministrul Cseke Attila, care încă de la validarea sa ca ministru al sănătăţii anunţa că 2010 va fi un an foarte greu. „Poate va fi nevoie să luăm nişte măsuri nepopulare. Voi milita pentru ca bugetul pe 2010 să fie cel puţin egal cu cel din 2009, respectiv 3,6% din PIB”, afirma, la preluarea mandatului, ministrul Sănătăţii. Bugetul pentru 2010 a fost aproape pe egal cu cel din 2009, dar din acesta a trebuit să se plătească şi suma cheltuită în 2009 prin credite de angajament.

Pe de altă parte, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), dr. Lucian Duţă, declara recent că CNAS va intra în 2011 cu un deficit de trei miliarde de lei, mai mult decât în 2010, informează Agerpres. El menţiona că 4,5 milioane de plătitori care cotizează la fondul de sănătate cu 10,7% trebuie să asigure fondurile pentru cei peste 20 milioane de locuitori. „Bugetul Casei şi al Ministerului Sănătăţii (MS) este de aproximativ cinci miliarde de euro. Cei mai mulţi bani se duc către spitale, iar din aceste fonduri, spitalele folosesc pentru cheltuielile de personal 75% , cam 10% pentru întreţinere şi restul pentru serviciile de sănătate, or cu aceste fonduri nu pot fi asigurate servicii de calitate”, a susţinut Lucian Duţă. Diferenţa dintre ţara noastră şi alte ţări europene este foarte mare - în România se alocă pentru sănătate 200 de euro pe cap de locuitor, în timp ce în Europa Occidentală se discută începând de la 1.000 euro pe cap de locuitor.

Ministerul Sănătăţii are în vedere, pentru 2011, mai multe măsuri - introducerea co-plăţii, reducerea cu 10% a numărului paturilor de spital, plata contribuţiei pentru sănătate şi de către pensionari şi revoluţionari, introducerea bugetului orientativ la medicul de familie, legea farmaciei, introducerea cardului de sănătate. Astfel, pensionarii cu venituri de peste 740 de lei şi revoluţionarii, cu excepţia celor răniţi, vor plăti contribuţii sociale de sănătate, numărul contribuabililor incluşi prin această măsură în baza de impozitare fiind de aproximativ două milioane. Suma ce va fi strânsă de la pensionari ar urma sa fie folosită la compensarea medicamentelor şi la finanţarea spitalelor.

MS se spală pe mâini: Spitalele administrate de primării

Majoritatea spitalelor au fost transferate către consiliile locale, măsură controversată, câţiva primari sau preşedinţi de consilii judeţene refuzând să preia spitalele. Din 439 de spitale, la minister au mai rămas 62 de unităţi, care au fost comasate şi s-a ajuns ca în subordinea MS să rămână 59 de unităţi.

Medicii pleacă pe capete din țară

O problemă cu care se confruntă sistemul sanitar în continuare este plecarea personalului medical. Prof. dr. Ioan Lascăr, preşedintele Colegiului Medicilor Bucureşti, a declarat pentru Agerpres că în 2010, numărul medicilor care au solicitat certificate de bună practică, necesare pentru a putea pleca la muncă în străinătate, s-a dublat, ajungând la 950, comparativ cu anii 2007-2009, când numărul a oscilat între 420 şi 490. „Noi îi pregătim, investim sume formidabile în acest lucru, pentru ca apoi ei să plece, motivul principal fiind salarizarea, care nu suportă comparaţie cu România”, a spus profesorul Lascăr.

Anul acesta, Ministerul Sănătăţii a pus accent pe pregătirea medicilor specialişti. Pentru a compensa lipsa specialiştilor în spitalele din ţară au fost luate două măsuri importante: reducerea cu un an a duratei de Rezidenţiat pentru 36 de specialităţi şi eliminarea Rezidenţiatului cu durata de 7 ani.

Va crește morbiditatea

În opinia prof. dr. Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), o caracteristică a acestui an a fost abandonarea responsabilizării sociale în medicină de către guvernanţi, lipsa unui plan coerent, o funcţionare inadecvată prin măsuri luate la întâmplare. În ceea ce priveşte bugetul pentru anul viitor, preşedintele CMR a declarat pentru Agerpres că nu sunt semne bune, iar morbiditatea va creşte.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News