Activitățile de software și servicii IT prezintă un grad ridicat de integrare în multe activități economice, reprezentând baza de dezvoltare a economiei digitale (totalitatea activităților economie desfășurate prin utilizarea tehnologiilor digitale).
Asociația patronală a industriei de software și servicii (ANIS) vine cu un Studiu privind impactul industriei de software și servicii IT în economia României.
Studiul actual oferă un punct central de referință privind impactul industriei de software și servicii IT în economia României, pe baza unei analize robuste a datelor statistice disponibile.
În ultimii 10+ ani, industria SW&IT a menținut un avans constant de creștere nominală a producției de +5-10 p.p. față de media națională – Mai mult, industria de SW&IT are o reziliență mai mare la factori externi, înregistrând evoluții pozitive inclusiv în perioadele de criză) (recesiunea economică 2008-2011, criza sanitară din 2020).
Contribuția industriei de SW&IT la creșterea economică a României devine și mai relevantă în termeni reali de analiză.
Astfel, din fiecare 10 EUR de creștere reală a PIB în ultimii 5 ani, aproape 0,9 EUR au reprezentat contribuția industriei de SW&IT.
Industria de software și servicii IT a avut în perioada 2014-2019 o creștere medie anuală reală semnificativă (cca. 15%), cu mult peste creșterea reală a economiei naționale.
Aceste valori sunt cu atât mai importante în comparație cu dimensiunea industriei de software și servicii IT.
7 din 10 salariați din sectorul IT și Telecomunicații lucrează în industria de software și servicii IT, adică un total de 130-135 mii de angajați.
În plus, în fiecare an, efectivul de salariați SW&IT se mărește cu echivalentul populației unui oraș mic din România (peste 9 mii de persoane)
Efectele benefice ale industriei de SW&IT se extind și asupra atenuării deficitului de cont curent, precum și în atragerea de investiții.
România este un exportator net de servicii informatice, acestea având, după transportul rutier (de mărfuri și de persoane), cea mai mare pondere în total exporturi de servicii.
În ciuda acestor premise atractive de creștere, deficitul tot mai mare de personal TIC specializat (peste 10.000 la nivel anual), presiunea pe factorii de competitivitate în regiunea ECE, precum și incertitudinea legislativă pot încetini acest motor esențial de creștere economică pentru România pe termen mediu-lung.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News