Statul român ar putea intra în faliment. Magistrații, fenomen litigios fără precedent. Informații-cheie din nota de informare privind executarea silită a Ministerului Finanțelor

Cum? Prin faptul că magistrații au dat statul în judecată. Vorbim despre un fenomen litigios fără precedent vizând drepturi salariale sau de natură salarială restante în sistemul judiciar. Acestea au generat începând cu 1 ianuarie 2008 până la finalul anului 2022 peste 22.800 de acţiuni în care Ministerul Finanțelor a fost chemat în judecată alături de Ministerul Justiţiei și/sau Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în calitate de pârât și/sau chemat în garanție.

În rândurile de mai jos găsiți nota de informare privind executarea silită a Ministerului Finanțelor în baza hotărârilor judecătorești definitive, prin care au fost acordate drepturi salariale magistraților și personalului auxiliar din sistemul judiciar, notă care aparține Ministerului Finanțe.

Ministerul Finanțelor trebuie să aloce fondurile necesare plății drepturilor salariale acordate prin titluri executorii magistraților și personalului auxiliar din sistemul judiciar

De asemenea, vorbim și despre un număr important de litigii de muncă şi contencios administrativ care au vizat tot drepturi salariale. Reclamanţii, judecători, solicită instanţelor să constate că perioada serviciului de permanenţă constituie timp de lucru şi să-i oblige pe pârâţii angajatori să calculeze şi să plătească orele aferente timpului de lucru din cadrul serviciului de permanenţă care depăşesc perioada normală de lucru de 8 ore în timpul zilelor lucrătoare, precum şi pe durata zilelor de sâmbătă, duminică şi sărbători legale, potrivit unei note de informare, având caracter confidențial, a Ministerului de Finanțe, de pe Luju.ro. Nota integrală o găsiți la final. 

O parte importantă din litigii s-a soluţionat în favoarea reclamanţilor, cu atât mai mult cu cât cu privire la unele dintre aceste probleme au fost pronunţate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţii în interesul legii  

Procesul de acționare în judecată (de tragere la răspundere civilă) a ordonatorilor de credite din sistemul judiciar, în paralel cu a Ministerului Finanțelor a căpătat amploare şi a crescut exponențial (spre exemplu, la finalul anului 2022, existau pe rol peste 3.250 de dosare civile, iar ultima majorare a valorii de referinţă sectorială (VRS) prin ordine emise de ministrul justiţiei (în care a fost atras și Ministerul Finanțelor) a fost contestată prin alte circa 1.000 de contestaţii, formulate de cvasitotalitatea celor 4.144 de judecători şi 177 de asistenţi judiciari aflaţi în funcţie la nivelul lunii decembrie 2022, la care se adaugă judecătorii care s-au pensionat în ultimii ani.

Astfel, pentru judecători, cheltuielile bugetare pentru achitarea de drepturi salariale restante (diferenţe salariale) efectuate doar în perioada 2010-2022 au totalizat 4.579.420 mii lei, respectiv circa 927.890.9081 euro, fără a lua în considerare sumele executate silit prin conturile Ministerului Finanțelor (care depășesc cu mult suma de 4.579.420 mii lei) şi nici creşterile salariale recunoscute de angajatorii din sistem şi incluse în drepturile salariale curente.

În anul 2023, deși în ceea ce privește salarizarea, în sistemul public, beneficiază de cele mai mari remunerații, magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiției (ÎCCJ), procurorii Parchetului General (PG) precum și angajații Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au dispus măsuri administrative prin care s-a realizat majorarea salariilor din justiție. Majorările cu 25% ale salariilor se vor face retroactiv, începând cu data de 1 ianuarie 2018, veniturile fiind recalculate pe ultimii cinci ani. La acestea, se vor adăuga dobânda legală penalizatoare și indicele inflației.

Prin acte emise de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie a avut loc reîncadrarea beneficiarilor, începând cu anul 2018, drepturile salariale fiind stabilite prin utilizarea valorii de referinţă sectorială de 605,225 lei, fără aplicarea plafonării prevăzute de Legea-cadru nr.153/2017. Astfel, începând cu luna mai a.c., Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Public au solicitat majorarea limitelor de cheltuieli lunare aprobate la titlul ”Cheltuieli de personal”, pentru plata drepturilor salariale astfel majorate.

Pe baza solicitărilor formulate de ordonatorii principali de credite, impactul suplimentar estimat pentru acordarea drepturilor salariale majorate, pentru perioada 2018-prezent, este estimat la cca. 10.688,0 milioane lei. La această sumă se adaugă dobânda legală penalizatoare (50% cumulat pe perioada 2018-2022) rezultând un total de plată de minim 16.091 milioane lei, adică... adică peste 3 miliarde de euro.

Depăşirea pe această cale a plafoanelor impuse de Legea-cadru nr.153/2017, instituite tocmai pentru asigurarea unor echilibre macrobugetare, va face sistemul de salarizare din sistemul justiţiei impredictibil şi imposibil de administrat, cu un impact bugetar major, care se va răsfrânge indirect, prin utilizarea elementelor jurisprudențiale şi asupra tuturor celorlalte familii ocupaţionale.

Toate aceste pretenții de natură pecuniară formulate de magistrați în contradictoriu cu Statul român, angajatori și Ministerul Finanțelor sunt de natură să creeze/să accentueze discrepanțele existente din sectorul public, împărțind salarizarea în două concepte: salarizare prin lege (pentru sectorul public, cu excepția magistraților) și salarizare prin acte administrative (ex. Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.2225/2023)/hotărâri judecătorești (pentru justiție). Prin urmare, fenomenul litigios continuă şi în prezent, iar dacă nu va fi stopat cât se poate de repede, prin măsuri legislative şi administrative, se va ajunge la acumularea unor sume de plată exorbitante, iar în final la imposibilitatea suportării cheltuielilor bugetare generate de procese. O astfel de situaţie este cu atât mai greu de acceptat, cu cât realitatea economică actuală a României, realitate care nu poate fi ignorată de nicio autoritate publică, este problematică, Guvernul trebuind să instituie măsuri urgente pentru limitarea cheltuielilor bugetare, se mai arată în nota Ministerului de Finanțe.

Vedeți mai multe aici.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News