Statutul personalului de cercetare-dezvoltare. Completarea legii, votată în Senat

Senatorii au adoptat, luni, legea pentru completarea actului normativ privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare, care vizează stabilirea aceleiaşi vârste standard de pensionare pentru personalul din acest sector la împlinirea vârstei de 65 de ani, precum şi a posibilităţii ca, la cerere, femeile care lucrează în domeniu să se poată pensiona anticipat.

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis în martie anul trecut Parlamentului spre reexaminare actul normativ pentru completarea Legii nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare, argumentând că acesta se îndepărtează de la politica de pensionare promovată de statul român. Iohannis amintea că legea respectivă introduce în Legea nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare un nou articol prin care vârsta de pensionare pentru personalul de cercetare-dezvoltare este stabilită la 65 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.

Un cercetător foarte bun nu trebuie pensionat la 65 de ani

Membrii Comisiei pentru învăţământ de la Senat au hotărât, cu unanimitate de voturi, admiterea cererii de reexaminare formulată de preşedintele României şi adoptarea legii cu amendamente. De asemenea, poziţia Guvernului a fost de susţinere a a raportului Comisiei de specialitate, deoarece 'această modificare nu îngrădeşte posibilitatea ca, la cerere, personalul de cercetare-dezvoltare să se poată pensiona conform prevederilor prevăzute în Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare'.

La dezbateri, senatorul liberal Leon Dănăilă a menţionat că un cercetător foarte bun nu trebuie pensionat la vârsta de 65 de ani sau la o vârstă standard.

[citeste si]

'Aş aminti că în Japonia, de curând, a fost dat publicităţii cazul unui cercetător care este menţinut în activitate la vârsta de 103 ani, astfel încât el a rescris 170 de cărţi şi face cercetare în continuare. Astfel încât să avem şi noi în vedere acest punct - că cercetătorii care sunt foarte buni şi care doresc să continue activitatea în acest domeniu - fiindcă cercetătorii sunt foarte puţini - să fie menţinuţi în activitate, să aibă posibilitatea, dacă ei o cer', le-a spus Dănăilă senatorilor.

Senatul este prima Cameră sesizată în acest caz.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News