EXCLUSIV  Steinhardt, „Jurnalul fericirii”, marea spaimă a Securității. Cum a fost turnat scriitorul

În plasa sistemului

George Ardeleanu a explicat că marea spaimă a Securității era legată de posibila transmitere a manuscrisului în Occident, dar și capcana în care juriștii au căzut, lucru semnalat și de Steinhardt.

„Un fenomen pe care Steinhardt îl analizează în „Jurnalul fericirii” e că unii juriști au căzut în plasa sistemului, în plasa argumentelor din aceste anchete, cea a conformității între acuzații și fapte. Steinhardt spune că citise cărți de Mircea Eliade, cartea lui Emil Cioran, manuscrisul lui Noica, ceea ce li s-a imputat că au citit aceste cărți nu era fals, dar nu s-a mers mai departe. Nu s-au revizuit axiomele. Nu s-a pus problema dacă aceste fapte erau fapte incriminante.

Inclusiv juriștii occidentali au căzut în plasa acestui gen de argument că au recunoscut ceea ce au citit, dar nu au mers mai departe cu judecata. 

Ce s-a întâmplat după 1964 și chiar după 1971 după celebrele teze din iulie, atricitățile nu au intensitatea celor din anii '50. Dar nici nu mai era nevoie. Teroarea era instaurată. Nu mai era nevoie să se reia această teroare. Generațiile respective s-au născut și s-au format deja într-un climat dominat de teroare și de spaimă”, spune George Ardeleanu.

Povestea confiscării și turnătorul lui Steinhardt

„Totuși confiscări au fost și după 1964. „Jurnalul fericirii” a fost confiscat în 1972. E o carte despre procesul Noica-Pillat, scrisă de un intelectual implicat în acest proces. Steinhardt a dat manuscrisul mai multor prieteni să o citescă și unul dintre aceștia, purtând numele de cod Artur s-a dus cu manuscrisul la Securitate”, a povestit George Ardelean la DC NEWS. El a precizat că este vorba despre Ion Caraion.

„Securitatea a fotocopiat manuscrisul, a făcut note de analiză despre text și i-au restituit manuscrisul informatorului care la rândul lui i l-a restituit lui Steinhardt care nu trebuia să se prindă.

Acum era nevoie de o ridicare oficială. Securitatea înscenează o notă anonimă a unui vecin de bloc. În această notă se spune că Steinhardt e un tip periculos, că deține armament la domiciliu, droguri, literatură obscenă. În baza notei se face o percheziție când se ridică manuscrisul „Jurnalului fericirii”. Este confiscată această primă variantă a „Jurnalului fericirii”. Steinhardt e anchetat timp de două săptămâni, dacă a ajuns manuscrisul în străinătate. E pus în filaj și i s-a interceptat corespondența. Rezistă exemplar precum rezistase și în închisoare”, a explicat George Ardeleanu.

Iată răspunsul complet:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News