Stelian Ion cere direct revocarea lui Lucian Netejoru de la conducerea Inspecției Judiciare.
”Astăzi, în ședința Plenului CSM în care s-a dezbătut Raportul de constatări faptice Auditul extern al managementului Inspecției Judiciare pe anul 2020, Ministrul Justiției a solicitat respingerea acestui raport, constituirea și convocarea comisiei prevăzute la art. 67 alin. 5 din Legea nr. 317/2004 în vederea analizării modului de îndeplinire a atribuțiilor manageriale de către Inspectorul-şef al Inspecției Judiciare şi propunerii de revocare din funcție a inspectorului-şef şi stabilirea unui calendar pentru desfășurarea acestei proceduri de revocare.
Argumentele care, în opinia Ministrului Justiției, au legitimat pe deplin acest demers au rezultat din cuprinsul Raportului Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare din 08.06.2021 (Raportul MCV 2021), din cuprinsul hotărârii pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene la 18.05.2021 în cauzele conexate C 83/19, C 127/19, C 195/19, C 291/19, C 355/19 și C 397/19, din cuprinsul Hotărârii Secției pentru Procurori a C.S.M. nr. 230/23.03.2021 şi al Rapoartelor anuale de activitate ale Inspecției Judiciare pe anii 2019 şi 2020.” anunță Ministerul Justiției.
Poziția ministrului Justiției vine să completeze: ”Cu privire la Inspecția judiciară, în Hotărârea CJUE din 18.05.2021 s-a considerat că atribuțiile acestui organ și, în special, întinderea competențelor de care dispun peroanele cu funcții de conducere a acestui organ sunt de natură să ridice semne de întrebare în raport cu cerința de independență a judecătorilor.
Existența unui control jurisdicțional efectiv care să asigure respectarea dreptului Uniunii este inerentă unui stat de drept valorii, iar principiului separării puterilor ce caracterizează funcționarea unui stat de drept, însemnă, în special, garantarea independenței instanțelor față de puterile legislativă și executivă.”
”CJUE şi-a subliniat jurisprudența constantă conform căreia garanțiile de independență și de imparțialitate impuse în temeiul dreptului Uniunii postulează existența unor norme care să permită înlăturarea, în percepția justițiabililor, a oricărei îndoieli legitime referitoare la impenetrabilitatea instanței în cauză în privința unor elemente exterioare și la neutralitatea sa în raport cu interesele care se înfruntă.
Aceasta însemnă excluderea nu numai a oricărei influențe directe, sub formă de instrucțiuni, ci și a formelor de influență indirectă susceptibile să dirijeze deciziile judecătorilor, iar normele care guvernează regimul disciplinar, prezintă un astfel de risc de utilizare ca sistem de control politic al conținutului deciziilor judiciare cât timp nu sunt guvernate de o procedură care garantează pe deplin drepturile consacrate articolul 47 privind dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil și articolul 48 privind prezumția de nevinovăție și dreptul la apărare din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.” mai arată Stelian Ion.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News