EXCLUSIV Știi care e cel mai înalt drum din România. Nu, nu-i nici Transfăgărășanul, nici Transalpina / video
Cel mai înalt drum din România oferă niște peisaje spectaculoase, însă este cunoscut de foarte puțină lume și este mai greu accesibil decât Transfăgărășan și Transalpina.
Deschiderea Transfăgărășanului și Transalpinei, în timpul anotimpului cald, aduce mii de turiști pe cele mai frumoase văi ale Munților Făgăraș și ale Munților Parâng. De la Barajul Vidraru și până la Obârșia Lotrului, de la Cascada Bâlea și până la Pasul Urdele, cele două drumuri atrag turiști din toate colțurile țării și din toată Europa, datorită peisajelor spectaculoase pe care le oferă.
Transfăgărășanul a fost construit între 1970 și 1974, la inițiativa lui Nicolae Ceaușescu, cu scopul de drum strategic, ce urma să lege orașul Pitești și orașul Sibiu. Altitudinea maximă la care Transfăgărășanul ajunge este de 2042 metri, în județul Sibiu, în apropiere de ieșirea din tunel și de lacul glaciar Bâlea.
Transalpina leagă județele Gorj și Hunedoara, plecând din orașul Novaci și ajungând în orașul Sebeș, de cealaltă parte a Carpaților. Altitudinea maximă la care acest drum ajunge este de 2.145 de metri, în Pasul Urdele. Deși drumul este foarte vechi, existând dovezi că datează încă din vremea ocupației romane a Daciei, acesta a fost asfaltat abia recent, în urmă cu aproape 15 ani.
Ambele drumuri sunt asfaltate și permit accesul în timpul verii pentru toate tipurile de autovehicule, însă nu sunt cele mai înalte din România. Un drum mai puțin cunoscut, dar neasfaltat, este drumul aflat la cea mai mare altitudine din țara noastră ....
Cel mai înalt drum din România, foarte puțin cunoscut de români
Puțin mai la est de Transfăgărășan, valea Râul Târgului te poate duce la cea mai mare înălțime din România. Trebui să ai însă măcar o mașină de teren, deși au existat destui aventurieri care au avut curajul să se cocoațe pe munte cu un vehicul de oraș. Din Câmpulung (Argeș), dacă mergi spre nord pe Drumul Județean 734 ajungi la Barajul Râușor, amenajat în aval de confluența Râul Târgului - Râușor, iar mai apoi în stațiunea montană Voina. Dar nu trebuie să mergi către Voina pentru a urca pe munte.
Dacă faci stânga la Brajul Râușor, ajungi pe drumul - recent asfaltat - care te poartă pe valea omonimă până la coada lacului. De acolo, drumul este unul forestier, însă cum am precizat mai sus, este accesibil mașinilor de teren, sau cel puțin celor cu garda la sol mai înaltă. După câțiva kilometri în lungul văii, drumul cotește la stânga și urcă spre culmea montană Portăreasa din Munții Iezer Păpușa.
După o urcare de aproximativ 20 de minute se ajunge în golul alpin, de unde se poate admira o priveliște deosebit de frumoasă asupra depresiunii Câmpulung și a muscelelor care odinioară au dat numele unui vechi județ al României. În Portăreasa există mai multe bifurcații de drumuri forestiere, însă drumul principal continuă pe creasta montană lungime de câțiva kilometri și ajunge, în final, la altitudinea de aproximativ 2.360 de metri, chiar sub vârful Iezerul Mic (2.409 m).
Deși drumul continuă și oferă o variantă de coborâre pe culmea montană Văcarea, nu este recomandat să cobori cu mașina pe acolo, ci tot pe unde ai urcat, porțiunea din pădure fiind destul de accidentată pe acea parte. Totuși, poți ajunge foarte ușor până la Crucea Ateneului (aflată în apropiere de vârful Iezerul Mic), de unde ai o priveliște superbă asupra lacului glaciar Iezer, a masivelor Bucegi, Piatra Craiului și Leaota, dar și a întregii creste a masivului Iezer - Păpușa.
De asemenea, după o scurtă plimbare către culmea principală a Munților Iezer, poți admira întreaga creastă a Munților Făgăraș, de la defileul Oltului și până la Curmătura Brătilei.
Tu știai de acest drum?
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
