De-a lungul deceniilor, atenția publicului și a cercetătorilor s-a concentrat în principal asupra consumului de alcool al femeilor însărcinate, lăsând adesea în umbră impactul pe care consumul de alcool al taților îl poate avea asupra dezvoltării fetale. Însă cercetările recente sugerează că acest aspect ar putea fi pe cale să se schimbe semnificativ.
De mai bine de 50 de ani, specialiștii avertizează asupra riscurilor consumului de alcool în timpul sarcinii. Studiile recente au arătat că, chiar și consumul moderat de alcool, de exemplu, o băutură pe săptămână, poate afecta dezvoltarea creierului copilului, funcția cognitivă, comportamentul și chiar forma feței.
Campaniile de sănătate publică au subliniat constant că nu există o cantitate sigură de alcool pe care femeile să o consume în timpul sarcinii.
Consensul științific este destul de clar: expunerea prenatală la alcool poate cauza o varietate de probleme, inclusiv deficiențe neurologice și trăsături faciale asociate cu tulburările din spectrul alcoolic fetal (FASD), precum și probleme comportamentale, cognitive și de învățare, cum ar fi întârzierile în vorbire.
Din acest motiv, termenul FASD este acum preferat în fața denumirii „sindrom alcoolic fetal” (FAS).
În timp ce riscurile consumului de alcool de către mamă au fost bine documentate, un factor potențial care a contribuit la FASD a fost adesea ignorat: consumul de alcool de către tată.
„Cercetările privind fertilitatea și reproducerea au fost atât de concentrate pe mamă, încât nu am acordat suficientă atenție laturii masculine”, afirmă Michael Golding, fiziolog dezvoltamental la Texas A&M University, care studiază expunerea la alcool și dezvoltarea fetală.
Deși Golding și alții au suspectat de mult timp un rol paternal, aceste presupuneri au fost adesea ignorate: „Am auzit ani de zile povești de la femei care spuneau: Nu am băut în timpul sarcinii, dar copilul meu are FAS și partenerul meu consuma alcool în mod cronic'”, povestește Golding. Totuși, aceste relatări erau adesea considerate exagerări sau amintiri eronate.
Studiile recente au relevat că bebelușii al căror tată a consumat alcool înainte de concepție au un risc mai mare de probleme de sănătate, inclusiv defecte de naștere.
De exemplu, un studiu observațional din 2021, realizat pe mai mult de jumătate de milion de cupluri din China, a constatat că riscul de defecte congenitale – precum despicătura valului palatin, bolile cardiace congenitale și anomaliile tractului digestiv – era mai mare dacă tatăl consumase alcool înainte de concepție, chiar dacă mama nu consumase alcool.
Un alt studiu din China a descoperit că bebelușii ai căror tați consumaseră alcool aveau de aproape trei ori mai multe șanse să dezvolte defecte cardiace congenitale comparativ cu cei ai căror tați nu consumaseră alcool.
În iulie 2024, o altă cercetare a demonstrat că alcoolul consumat de tată înainte de concepție poate afecta creșterea fetală.
Totuși, stabilirea unei relații cauză-efect între consumul de alcool al tatălui și problemele observate este complicată. Studiile pe oameni sunt adesea influențate de mulți factori, precum dieta și stilul de viață al părinților.
Pentru a depăși aceste limitări, Golding și echipa sa au realizat studii pe modele de șoareci. Aceștia au observat că, dacă mama șoarecilor consuma alcool în timpul sarcinii, urmașii prezentau simptomele fiziologice ale FASD.
Însă, atunci când ambii părinți consumau alcool, efectele asupra creșterii fetale erau mai pronunțate. În mod surprinzător, anomaliile în dezvoltarea maxilarului, distanța dintre dinți și dimensiunea ochilor erau mai accentuate în cazul în care tatăl consumase alcool.
Aceste rezultate sugerează că efectele consumului de alcool de către tată nu sunt doar o simplă corelație, ci ar putea influența în mod direct dezvoltarea fetală.
Golding a declarat că mesajul-cheie este că alcoolul consumat de către bărbați nu are un impact „da/nu” asupra copiilor, ci are efecte graduale: cu cât un bărbat bea mai mult, cu atât rezultatele sunt mai nefavorabile.
Elizabeth Elliott, pediatru și profesor de sănătate infantilă la Universitatea din Sydney, consideră că reducerea consumului de alcool de către tați ar putea avea beneficii semnificative, având în vedere că unul dintre factorii determinanți ai consumului de alcool de către mame este adesea comportamentul partenerilor lor.
Deocamdată, nu există date precise despre cantitatea „sigură” de alcool pentru tați, dar Golding sugerează că un „extrem de ocazional” ar putea fi acceptabil, mai ales dacă este combinat cu alte practici sănătoase.
Totuși, el adaugă: „Dacă ar fi vorba despre fiii mei, i-aș sfătui să renunțe complet la alcool”, potrivit BBC.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu