Iată cele mai importante ştiri ale zilei de 27 august 2022 în lume.
Autorităţile din Muntenegru au anunţat că ţara a fost ţinta unui atac cibernetic major pentru care miniştrii au învinuit Rusia. Sistemele de computere ale multor organisme de stat au fost afectate. Conform rapoartelor, întreaga infrastructură esenţială - inclusiv reţelele de apă potabilă şi electricitate - este în pericol. Ministrul Apărării a descris atacul drept unul "foarte sofisticat".
Autorităţile olandeze au evacuat mai multe sute de solicitanţi de azil dintr-o tabără, după ce oficiali din sistemul de sănătate au declarat că precaritatea condiţiilor de igienă i-ar fi făcut pe aceştia vulnerabili la maladii infecţioase. Sute de oameni au fost forţaţi să doarmă în afara centrului oficial pentru migranţi de la Ter Apel, unde un băieţel de trei luni a murit miercuri. Premierul olandez Mark Rutte a declarat că îi este ruşine de scenele de la tabăra respectivă, scrie Rador.
Locuitorii din nordul Greciei călătoresc în Bulgaria săptămânal pentru carburanţi şi alimente mai ieftine, transmite corespondentul postului naţional de radio BNR în Grecia, Katia Peeva. De patru ori pe lună, mulţi greci merg în Bulgaria pentru a-şi alimenta maşinile cu carburanţi la un preţ mai mic. Proprietarii de benzinării din nordul Greciei se plâng de cifra de afaceri scăzută, iar unele dintre acestea chiar s-au închis.
Anchete ale presei greceşti din punctele de frontieră arată că grecii care locuiesc în nordul ţării echilibrează şi bugetul familiei cu produse alimentare bulgăreşti. Grecii susţin că mărfurile din Bulgaria nu sunt doar mai ieftine, ci şi de bună calitate. Grecii călătoresc şi în Turcia pentru mărfuri, dar nu la fel de des, din cauza distanţei mai mari şi a cozilor de la frontieră. Cei care locuiesc în apropierea graniţei cu Macedonia de Nord evită, de asemenea, să cumpere produse greceşti scumpe. Totodată, Camera de Comerţ din Atena informează despre o nouă creştere a preţurilor mărfurilor în Grecia, de luna viitoare.
Preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, a transmis un mesaj de felicitare omologului său din Republica Moldova, Maia Sandu, cu ocazia zilei naţionale a ţării - Ziua Independenţei. Şeful statului bulgar a felicitat Republica Moldova pentru statutul de ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană şi a remarcat sprijinul Bulgariei pentru perspectiva europeană a ţării. Radev a evidenţiat dialogul activ şi cooperarea bilaterală dintre Bulgaria şi Republica Moldova şi a subliniat contribuţia semnificativă a minorităţii naţionale bulgare la menţinerea spiritului tradiţional de prietenie dintre cele două popoare. Preşedintele Bulgariei şi-a exprimat încrederea că diaspora bulgară din Republica Moldova va continua să contribuie la dezvoltarea pozitivă viitoare a relaţiilor bilaterale.
Marinarii de pe vasele comerciale vor putea să iasă din Ucraina dacă vor primi aprobare din partea centrelor militare la care sunt arondaţi, a anunţat sâmbătă premierul ucrainean, Denis Şmîgal, o decizie care ar putea facilita procesul de expediere a cerealelor din porturile ţării, relatează Reuters.
Această decizie, aprobată sâmbătă de guvernul ucrainean, îi vizează pe membrii de sex masculin ai echipajelor vaselor comerciale, care navighează pe mare şi fluvii, precum şi pe studenţii din marină care fac practică la bordul navelor, a indicat Şmîgal.
Decizia respectivă ar urma să atenueze penuria de marinari capabili şi pregătiţi să completeze echipajele navelor care vin şi ies din Ucraina pentru a exporta cereale printr-un coridor maritim, ce a constituit obiectul unei medieri internaţionale.
Bărbaţilor ucraineni cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani li s-a interzis în mare parte să părăsească Ucraina în condiţiile legii marţiale instituite în timp ce ţara luptă împotriva invaziei ruse.
În schimb, femeile de toate vârstele au fost libere să plece pe tot parcursul războiului, declanşat de Rusia la 24 februarie.
Ucraina a exportat circa un milion de tone de cereale pe cale maritimă după acordul încheiat sub egida Turciei şi a Naţiunilor Unite pentru a pune capăt blocadei ruseşti, a declarat vineri seara Volodimir Zelenski, citat de Reuters.
De când acordul a fost semnat la Istanbul în 22 iulie, 44 de nave au plecat din portul Odesa, de la Marea Neagră, pentru a-şi livra încărcăturile în 15 ţări, a indicat preşedintele ucrainean.
Ucraina a primit cereri de încărcare pentru alte 70 de nave, a adăugat el, reiterându-şi obiectivul de trei milioane de tone de cereale exportate pe lună, scrie Agerpres.
Papa Francisc numeşte 20 de noi cardinali în cursul unei ceremonii care se desfăşoară la Vatican, consolidându-şi astfel influenţa în ceea ce priveşte desemnarea unui eventual succesor al său. Printre cei numiţi se numără un nigerian, doi indieni şi primul cleric din Timorul de Est. Toţi cardinalii cu vârste sub 80 de ani pot alege un nou Suveran Pontif şi, odată cu ultimele numiri, actualul Papă în vârstă de 85 de ani va fi desemnat aproape două treimi dintre cei eligibili pentru a-l vota pe succesorul său. Noii cardinali reflectă dorinţa Papei de a încerca să facă Biserica Romano-Catolică mai incluzivă, scrie Rador.
Serbia şi Kosovo au soluţionat o dispută etnică privind circulaţia cetăţenilor lor peste graniţă, a declarat sâmbătă coordonatorul politicii externe a Uniunii Europene, Josep Borrell. "Avem un acord", a scris dl Borrell pe Twitter. "Conform Dialogului facilitat de UE, Serbia a fost de acord să elimine documentele de intrare/ieşire pentru deţinătorii de acte de identitate din Kosovo, iar Kosovo a fost de acord să nu le introducă pentru deţinătorii de acte de identitate sârbe". "Sârbii kosovari, precum şi toţi ceilalţi cetăţeni, vor putea călători liber între Kosovo şi Serbia folosind cărţile lor de identitate. UE tocmai a primit garanţii de la premierul Albin Kurti în acest sens", a scris el. Disputa a pornit de la declaraţia de independenţă din 2008 a regiunii Kosovo, predominant albaneză, faţă de Serbia, pe care autorităţile de la Belgrad au refuzat să o recunoască. Administraţia de la Belgrad şi minoritatea sârbă din Kosovo concentrată în nordul regiunii revendică, în temeiul unui acord din 2013, dreptul la o asociere a municipalităţilor semi-autonome majoritar sârbeşti, pe care autorităţile de la Pristina au refuzat să o pună în aplicare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News