Știrile zilei 5 octombrie 2022. Ce se întâmplă, astăzi, în lume

Ramzan Kadîrov a primit de ziua sa un certificat din partea Cărţii Recordurilor din Rusia în urma numărului de sancţiuni impuse împotriva sa

Şeful Ceceniei, Ramzan Kadîrov, a stabilit un record pentru numărul de sancţiuni personale impuse unei persoane în lume. Certificatul corespunzător i-a fost înmânat liderului cecen de redactorul-şef al Cărţii Recordurilor din Rusia, Stanislav Konenko, în cadrul unui eveniment solemn dedicat Zilei oraşului Groznîi, desfăşurat miercuri. Pe lângă sărbătorirea a 204 de ani de existenţă a oraşului Groznîi tot astăzi şeful republicii sărbătoreşte aniversarea vârstei de 46 de ani. "Au fost primite cereri pentru înregistrarea recordurilor. Le-am analizat şi am concluzionat că recordul pentru "cel mai mare număr de sancţiuni personale impuse unei persoane din lume" cu rezultatul a 15 sancţiuni, îi aparţine lui Ramzan Ahmatovici Kadîrov" - a declarat Konenko.

De asemenea, şefului Ceceniei i-a fost acordat un certificat de înregistrare a recordului pentru "cel mai mare număr de restricţii de sancţiuni impuse unei persoane, rudelor şi apropiaţilor acesteia din lume". "De ce mă aflu pe lista de sancţiuni? Pentru că apăr religia islamului, tradiţiile şi obiceiurile noastre şi securitatea statului nostru. Şi nu este nimic mai important pentru mine decât asta. Prin urmare, sunt fericit" - a spus Kadîrov la primirea certificatului. Anterior, Kadîrov s-a autodenumit deţinătorul recordului pentru numărul de sancţiuni impuse împotriva lui. Şeful Ceceniei a menţionat că, în ceea ce priveşte numărul de sancţiuni, l-a depăşit pe şeful Coreei de Nord, Kim Jong-un, pe preşedintele Republicii Belarus, Aleksandr Lukaşenko, şi pe liderul sirian, Bashar al-Assad. Din 2011, au fost introduse cel puţin 70 de restricţii împotriva liderului cecen, a membrilor familiei sale, a apropiaţilor, la adresa proprietăţilor şi a organizaţiilor acestuia.

Ambasadorul suedez, convocat la Ministerul turc de Externe pentru 

Ambasadorul suedez a fost convocat la Ministerul de Externe al Turciei pentru "conţinut insultător" despre preşedintele Tayyip Erdogan difuzat de televiziunea de stat suedeză, a anunţat miercuri agenţia de stat Anadolu a Turciei. Ambasadorului Staffan Herrstrom i s-a transmis că "expresiile şi imaginile impertinente şi urâte" despre dl Erdogan şi Turcia sunt inacceptabile, a transmis agenţia Anadolu. Convocarea ambasadorului a avut loc în condiţiile în care o delegaţie suedeză era aşteptată la Ankara pentru a discuta detalii despre extrădarea persoanelor pe care autorităţile din Turcia le consideră terorişti, o condiţie a Turciei pentru aprobarea cererilor Suediei şi Finlandei de aderare la NATO.

Ambasada ucraineană de la Praga, vandalizată cu vopsea roşie

Ambasada ucraineană din capitala cehă, Praga, a fost vandalizată cu vopsea roşie. Acest lucru pare a fi o rară manifestare de sentimente pro-ruse în Cehia. Poliţia examinează imaginile de pe camerele de supraveghere. Acţiunea de vandalism a avut locîn jurul orei 3:00 dimineţa. Exprimarea sentimentelor anti-ucrainene sun rare în Cehia, a cărei populaţie sprijină în mare majoritate efortul de război al autorităţilor de la Kiev şi care a primit aproape 400.000 de refugiaţi ucraineni. Cu toate acestea, astfel de atitudini anti-ucrainene s-au înregistrat recent la mai multe demonstraţii antiguvernamentale organizate de extrema dreaptă, extrema stângă sau grupuri pro-Rusia.

Taiwanul nu se va baza pe alţii pentru propria apărare

Taiwanul nu se va baza pe alţii pentru apărarea sa, a declarat miercuri preşedintele Tsai Ing-wen, în timp ce a salutat angajamentul Statelor Unite faţă de securitatea insulei guvernate democratic, pe fondul a ceea ce ea a numit o încălcare a suveranităţii de către China.Declaraţiile dnei Tsai, înregistrate şi transmise audienţei americane la un forum de la Washington, au fost făcute după ce preşedintele american Joe Biden s-a angajat în septembrie să apere Taiwanul în cazul oricărui "atac fără precedent" al Chinei.

În discursul său către grupul de reflecţie al Institutului Global Taiwan din Washington, dna Tsai a mulţumit administraţiei Biden şi Congresului SUA pentru "susţinerea angajamentului SUA faţă de securitatea Taiwanului" şi pentru vânzările recente de arme americane. "Dar nu vom depinde de alţii pentru a ne apăra", a spus ea.

"De aceea vreau să reiterez faptul că Taiwanul este pe deplin angajat în protejarea securităţii şi a menţinerii modului nostru democratic de viaţă. De asemenea, lucrăm pentru a ne adapta strategia de apărare la ameninţările în schimbare cu care ne confruntăm". Deşi oficialii de la Casa Albă au spus că angajamentul dlui Biden nu a însemnat o schimbare în politica SUA, criticii susţin că el ar putea submina - intenţionat sau nu - o poziţie a SUA de a nu lua o poziţie cu privire la independenţa Taiwanului. China, care consideră Taiwanul ca pe propriul său teritoriu, a organizat exerciţii militare pe scară largă pentru a-şi manifesta furia în legătură cu o vizită din august a preşedintei Camerei Reprezentanţilor SUA, Nancy Pelosi. Activităţile militare chineze au continuat de atunci, deşi la un nivel mult redus, iar avioanele militare chineze traversează în mod obişnuit linia mediană din Strâmtoarea Taiwan, care a reprezentat ani de zile o barieră neoficială între cele două părţi. Autorităţile din Taiwan, care se opun cu fermitate afirmaţiilor chineze, au anunţat miercuri că opt avioane chineze de vânătoare au zburat peste linia mediană. Preşedintele Tsai a spus că aceste operaţiuni "încalcă suveranitatea Taiwanului şi ameninţă pacea şi stabilitatea în regiunea Indo-Pacific".

"Ştim din istorie şi din evenimentele actuale că ameninţările împotriva oricărei ţări sau regiuni se traduc direct şi indirect în ameninţări tot mai mari la adresa vecinilor săi", a spus ea.

Autorităţile din Rusia au anunţat expulzarea unui diplomat lituanian, ca măsură de represalii

Ministerul de Externe al Rusiei a anunţat miercuri că a expulzat un diplomat lituanian, ca măsură de represalii. Într-o declaraţie postată pe site-ul său, ministerul menţionează că "îşi rezervă dreptul de a lua măsuri suplimentare" ca răspuns la ceea ce a numit "paşii neprietenoşi" ai Lituaniei. Ţările europene şi alte state occidentale au expulzat sute de diplomaţi ruşi de la invadarea Ucrainei de către Rusia pe 24 februarie, mulţi dintre ei pentru presupus spionaj, iar Rusia a răspuns în natură.

Un cetăţean american de origine iraniană care era deţinut de şase ani în Iran a fost eliberat

Un cetăţean american de origine iraniană care era deţinut de şase ani în Iran a primit permisiunea de părăsi ţara. Familia lui Baquer Namazi, în vârstă de 85 de ani, a anunţat că acesta a ajuns în siguranţă în Oman. Dl Namazi urmează să călătorească acum în Emiratele Arabe Unite, unde va fi supus unei operaţii pe cord. El fusese arestat în februarie 2016, după ce plecase în Iran pentru a încerca să obţină eliberarea fiului său, Siamagh. Autorităţile iraniene i-au acuzat pe ambii bărbaţi de spionaj, însă guvernul american şi ONU au transmis atunci că acuzaţiile erau nefondate.

Autorităţile din Kazahstan au respins o cerere a Rusiei de expulzare a ambasadorului ucrainean

Autorităţile kazahe au respins miercuri o cerere a Rusiei de a-l expulza pe ambasadorul Ucrainei din cauza comentariilor despre uciderea ruşilor, mustrând totodată administraţia de la Moscova pentru ceea ce au numit "un ton nepotrivit între partenerii strategici egali". Legăturile Rusiei cu Kazahstanul şi alte state dintre fostele aliate sovietice au devenit tensionate în timpul războiului din Ucraina, în special din cauza încercărilor preşedintelui Vladimir Putin de a renunţa la acordurile de frontieră post-URSS din estul ţării.

Tensiunile au luat amploare după ce ambasadorul Ucrainei la Astana, Petro Vrublevski, a declarat în august, într-un interviu acordat unui blogger local, referindu-se la războiul din Ucraina, că "cu cât ucidem mai mulţi ruşi acum, cu atât copiii noştri vor trebui să ucidă mai puţini". Rusia a cerut Kazahstanului să-l expulzeze pe diplomat ca răspuns, dar administraţia de la Astana a cerut în schimb autoriăţilor de la Kievului să-l înlocuiască, pe motiv că declaraţiile diplomatului sunt inacceptabile pentru o ţară cu o mare minoritate etnică rusă.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat marţi că Moscova este "revoltată" de faptul că dl Vrublevski se află încă la Astana şi l-a convocat pe ambasadorul kazah. Purtătorul de cuvânt al Ministerului kazah de Externe, Aibek Smadiarov, a calificat miercuri tonul dnei Zaharova drept "discordant cu natura relaţiilor dintre aliatele Kazahstan şi Rusia ca parteneri strategici egali", adăugând că ambasadorul rus va fi, la rândul său, convocat la ministerul kazah. Dl Smadiarov a spus că Petro Vrublevski va părăsi Kazahstanul odată ce va fi numit un nou ambasador ucrainean. Kazahstanul a menţinut în mod tradiţional legături economice şi de securitate strânse cu Rusia, dar s-a distanţat de Moscova după invadarea Ucrainei, în luna februarie. Autorităţile de la Astana au cerut o rezolvare paşnică a conflictului - pe care Rusia îl numeşte "operaţiune militară specială" - şi au refuzat să recunoască referendumurile prin care Rusia a anexat părţi din Ucraina.

Vladimir Putin a spus că Rusia are "un mare respect" pentru poporul ucrainean

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat, miercuri, la o întâlnire televizată cu profesorii, că Rusia are "un mare respect" pentru poporul ucrainean, în ciuda a ceea ce el a numit "situaţia actuală". Referindu-se la cele patru regiuni ucrainene controlate parţial de Rusia pe care le-a declarat vineri teritorii ruseşti, dl Putin a spus că se aşteaptă ca situaţia de acolo să se "stabilizeze".

Poliţia germană consideră probabilă implicarea de stat în exploziile care au avariat gazoductele Nord Stream

Poliţia federală din Germania, BKA, presupune că exploziile de la conductele Nord Stream de săptămâna trecută au fost "un act de sabotaj" şi nu exclude probabilitatea ca actori de stat să fi fost implicaţi, a relatat săptămânalul Spiegel, citând o scrisoare către reprezentanţii industriei. În scrisoare, BKA afirmă că nu are încă nicio dovadă cu privire la cine s-a aflat în spatele sabotajului, dar "pe fondul complexităţii ridicate a executării actului şi a pregătirii corespunzătoare, acţiunea actorilor de stat pare probabilă", relatează Spiegel. BKA nu a fost disponibilă imediat pentru comentarii. Un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat miercuri că toate informaţiile disponibile până acum indică un sabotaj, dar a refuzat să comenteze dacă actori statali sunt responsabili pentru acest lucru. În scrisoarea obţinută de Spiegel miercuri, BKA a avertizat, de asemenea, cu privire la posibilitatea comiterii unor noi acte de sabotaj împotriva infrastructurii critice. Ar putea exista sabotaje "într-o formă crescută cantitativ şi, potenţial, calitativ", se afirmă în scrisoare. Atacurile ar putea viza, printre altele, reţelele de gaz şi electricitate, precum şi terminalele de gaz natural lichefiat (GNL) din larg sau a turbinelor eoliene.

Germania acuză SUA că vând gazele la prețuri „astronomice“

Ministrul german al economiei, Robert Habeck, a reproşat miercuri mai multor ţări, în primul rând SUA, că vând la preţuri foarte ridicate gazele care le înlocuiesc pe cele din Rusia, transmite AFP.

"Anumite ţări, chiar prietene, obţin adesea preţuri astronomice", a declarat oficialul într-un interviu acordat ziarului regional Neue Osnabruecker Zeitung. "Asta creează o problemă", a apreciat el, adăugând că a cerut Comisiei Europene să "discute" cu statele respective (citește mai mult AICI).

Diavolul a ajuns subiect de campanie între Bolsonaro și Lula: A făcut un pact! / N-am stat vreodată la discuții cu diavolul

Diavolul a devenit marţi motiv de dispută între cei doi candidaţi la preşedinţia Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva şi Jair Bolsonaro, într-o perioadă în care tema religiei a căpătat o deosebită importanţă în campania electorală, transmite EFE (citește continuarea AICI).

Statele UE au ajuns la un acord pentru sancționarea Rusiei, după ce aceasta a anexat cele patru teritorii ucrainene

Ţările Uniunii Europene au ajuns miercuri la un acord politic pentru a pune în aplicare al optulea pachet de sancţiuni comunitare împotriva Rusiei pentru invazia din Ucraina, de această dată ca răspuns la anexarea ilegală a patru teritorii ucrainene, transmite EFE.

"Ambasadorii au ajuns la un acord politic cu privire la noile sancţiuni împotriva Rusiei: un răspuns contondent al UE la anexarea ilegală de teritorii ucrainene de către (preşedintele rus Vladimir) Putin", a anunţat preşedinţia cehă prin rotaţie a Consiliului UE, într-un mesaj postat pe Twitter (citește continuarea AICI).

Von der Leyen propune o plafonare temporară a preţului la gaz în UE

Uniunea Europeană ar trebui să introducă o plafonare temporară a preţului la gazele naturale până când va putea fi adoptat un nou index al preţurilor, a declarat miercuri, în Parlamentul European, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit Reuters (citește AICI).

Guvernatorul Băncii Naţionale a Ucrainei a demisionat din funcţie

Guvernatorul Băncii Naţionale a Ucrainei (NBU), Kyrylo Shevchenko, şi-a prezentat demisia, din motive de sănătate, într-un moment în care ţara vecină se luptă să contracareze invazia rusească şi să stabilizeze o economie devastată de război, transmite Bloomberg (citește AICI).

India: Cel puțin 25 de morți după ce un autobuz a căzut într-o prăpastie

Cel puţin 25 de persoane au murit după ce un autobuz a căzut într-o prăpastie în munţii din nordul Indiei, a anunţat miercuri poliţia, potrivit AFP.

Vehiculul, care avea la bord circa 45 de persoane care mergeau la o nuntă, circula pe un drum de munte periculos în statul Uttarakhand când şoferul a făcut un viraj care a dus la căderea autobuzului într-o prăpastie adâncă de 500 de metri.

Vladimir Putin a promulgat legea privind anexarea celor patru regiuni ucrainene

Preşedintele rus Vladimir Putin a promulgat miercuri legea care oficializează anexarea a patru regiuni din Ucraina, controlate parţial de forţele ruse, a relatat agenţia oficială de presă TASS, preluată de Reuters (citește mai mult AICI).

Seism cu magnitudinea 5,7 în nord-vestul Iranului soldat cu răniţi

Un seism cu magnitudinea 5,7 care s-a produs miercuri în nord-vestul Iranului a provocat rănirea a cel puţin 276 de persoane, potrivit autorităţilor sanitare citate de televiziunea de stat, informează Reuters.

Epicentrul cutremurului a fost localizat în apropierea oraşului Khowy din provincia Azerbaidjanul de Vest.

Serviciul pentru urgenţe medicale din Khowy a anunţat că "276 de persoane au fost rănite până în prezent, dintre care 68 au fost internate cu fracturi minore", potrivit televiziunii de stat.

UE analizează diferite tipuri de plafoane de preţuri la gaze, spune comisarul european pentru Energie

Comisia Europeană are în vedere mai multe versiuni de plafoane de preţuri la gaze, inclusiv unul care vizează gazele naturale utilizate în producţia de electricitate şi o limită temporară "flexibilă" impusă preţurilor, a declarat marţi comisarul european pentru Energie, Kadri Simson, transmite Reuters.

Retrageri masive ale rușilor din regiunea Herson. Hărțile Ministerului Apărării de la Kremlin prezintă o contraofensivă fulger a ucrainenilor

Forțele ruse care ocupă regiunea Herson, din sudul Ucrainei, a Mării Negre, au suferit pierderi teritoriale serioase în ultimele zile, arată hărțile publicate de Ministerul Apărării de la Moscova.

Briefing-ul zilnic video al ministerului nu a menționat nicio retragere, dar hărțile incluse au arătat că forțele ruse nu mai dețin controlul asupra satului Dudchany de pe malul de vest al râului Nipru, unde forțele ucrainene au făcut eforturi pentru a revendica teritoriul capturat la începutul ofensivei Moscovei.

În regiunea de nord-est Harkov, hărțile ministerului apărării au arătat că forțele ruse au părăsit poziții pe malul de vest al râului Oskil. Se pare că ei s-au retras la aproximativ 20 km (12,4 mile) spre est, până la granița provinciei Luhansk, după o contraofensivă a armatei Kievului în această lună (citește mai mult AICI).

Joe Biden vizitează Florida, stat american devastat de uraganul Ian

Joe Biden se deplasează miercuri în Florida, unde uraganul Ian a semănat moarte şi distrugere, cu intenţia fermă de a lăsa temporar deoparte diviziunile politice, în acest stat condus de unul dintre cei mai înverşunaţi opozanţi ai săi, notează AFP.

Preşedintele american şi soţia sa, Jill Biden, urmează să sosească în jurul orelor 18.45 GMT la Fort Myers, în sud-vestul statului, exact acolo unde uraganul a atins ţărmul şi a făcut cele mai multe ravagii.

Cuplul prezidenţial va trece în revistă situaţia într-un zbor cu elicopterul, înainte de a se întâlni cu responsabili politici locali, apoi cu rezidenţi afectaţi de dezastru, în timp ce operaţiunile de salvare continuă şi începe un proces de reconstrucţie foarte lung.

Azerbaidjan a eliberat 15 prizonieri armeni

Azerbaidjanul a eliberat 17 prizonieri de război armeni în urma medierii Statelor Unite, a făcut cunoscut premierul armean Nikol Paşinian, după ce au fost anunţate discuţii între cele două ţări inamice din Caucaz, transmite AFP.

În timp ce Moscova este din ce în ce mai izolată pe scena internaţională de la invazia Ucrainei la sfârşitul lui februarie, Statele Unite şi Uniunea Europeană şi-au asumat un rol major ca mediatori în procesul de normalizare dintre Baku şi Erevan.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News