Știrile zilei în lume, 29 august. Cele mai importante evenimente externe

SUA vor anunţa 'în zilele următoare' noi ajutoare militare pentru Ucraina

Statele Unite vor anunţa 'în zilele următoare' noi ajutoare militare destinate Ucrainei, a indicat miercuri Casa Albă, informează AFP.

'Ceea ce ne interesează este să ne asigurăm că (ucrainenii) au mijloacele să câştige pe câmpul de luptă şi acesta este motivul pentru care am promis deja peste 13 miliarde de dolari ca asistenţă militară forţelor ucrainene. Vom continua şi vor exista în zilele următoare anunţuri despre viitoare ajutoare', a declarat John Kirby, coordonatorul pentru comunicaţii strategice al Consiliului de Securitate Naţională de la Casa Albă.

Kirby nu a dorit să comenteze cu privire la contraofensivă lansată de Ucraina în sudul ţării, mai ales în jurul oraşului Herson, unul din puţinele cucerite de forţele ruse.

'Îi lăsăm pe ucraineni să se exprime cu privire la operaţiunile lor militare şi la succesul acestor operaţiuni, fie ele ofensive sau defensive', a spus el într-o conferinţă de presă.

Washingtonul comunică în mod regulat în privinţa diferitelor tranşe de asistenţă militară, de formă şi în sumă variate, furnizate Ucrainei.

Unul din anunţurile cele mai spectaculoase a avut loc la 24 august, în ziua în care Ucraina marca independenţa ţării. Preşedintele american Joe Biden a dezvăluit atunci un ajutor de aproape 3 miliarde de dolari.

Uniunea Europeană suspendă relaxarea regimului de vize pentru cetăţenii ruşi

Miniştrii de externe din Uniunea Europeană au decis miercuri să suspende acordul care relaxa regimul de vize cu Rusia, ceea ce va face ca procesul de obţinere a vizelor de către cetăţenii ruşi să fie mai greu şi mai lung, în contextul invaziei ruse din Ucraina, a anunţat şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, relatează AFP şi DPA.

El a precizat că miniştrii, reuniţi într-o întâlnire informală la Praga, în Republica Cehă, ţară care deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE, au căzut de acord că relaţiile cu Moscova "nu pot rămâne neschimbate" şi că acordul "trebuie suspendat în totalitate".

Decizia are ca scop să prevină practica de visa shopping, folosită de ruşii care încearcă să intre mai uşor în UE prin statele membre cu reguli mai relaxate, a declarat Borrell într-o conferinţă de presă la Praga.

Măsura vine după săptămâni de presiuni din partea ţărilor din UE de la graniţa cu Rusia de a opri intrarea cetăţenilor ruşi în blocul comunitar cu vize Schengen emise de unele state membre ale UE.

Decizia va face ca procesul de acordare de vize să fie "mai complicat" şi "mai lung", a mai spus Borrell după reuniunea informală de la Praga.

"Acest lucru va reduce considerabil numărul de noi vize emise de statele membre ale UE", a declarat şeful diplomaţiei europene.

Făcând o concesie statelor membre din estul UE, care au cerut măsuri mai stricte, Borrell a declarat că ţările care se învecinează cu Rusia "pot lua măsuri la nivel naţional pentru a restrânge intrarea în Uniunea Europeană".

El a precizat totuşi că aceste măsuri trebuie să fie conforme cu regulile spaţiului Schengen şi a subliniat că este important ca membrii societăţii civile ruse să se poată deplasa în continuare în Uniunea Europeană.

Înaintea reuniunii, Polonia şi cele trei ţări baltice (Estonia, Letonia şi Lituania) au declarat că intenţionează să interzică turiştii ruşi dacă UE în ansamblul său nu o va face.

Într-o declaraţie comună obţinută de AFP, cele patru ţări au precizat că suspendarea acordului este "o primă etapă necesară".

"Însă trebuie să limităm drastic numărul de vize emise, în special vizele turistice, pentru a reduce fluxul de cetăţeni ruşi în Uniunea Europeană şi în spaţiul Schengen", au adăugat ele.

Ţările menţionate au subliniat că această măsură trebuie să conţină excepţii "pentru disidenţi, precum şi pentru alte cazuri umanitare".

"Până când vor fi introduse astfel de măsuri la nivelul UE, (...) intenţionăm să introducem la nivel naţional măsuri temporare de interzicere a vizelor sau de restricţie a trecerii frontierelor pentru cetăţenii ruşi care deţin vize europene", se arată în declaraţia celor patru state.

Polonia şi ţările baltice sunt gata să restrângă unilateral vizele pentru ruşi

Polonia şi cele trei ţări baltice iau în considerare interzicerea sau restricţionarea unilaterală a vizelor pe care le acordă cetăţenilor ruşi, dacă nu există un acord în acest sens la nivel european, informează miercuri France Presse.

Miniştrii europeni de externe, reuniţi miercuri la Praga, sunt divizaţi cu privire la posibilitatea interzicerii sau reducerii accesului turiştilor ruşi în Uniunea Europeană ca pedeapsă pentru războiul din Ucraina, aşa cum cere Kievul.

În absenţa unui consens privind restricţiile privind vizele Schengen, care necesită unanimitatea statelor membre, Cei Douăzeci şi Şapte ar putea conveni asupra suspendării totale a acordului încheiat în 2007 între UE şi Moscova şi care prevede facilităţi pentru emiterea de vize de scurtă durată, o procedură simplificată şi mai rapidă.

După declanşarea conflictului, acest acord a fost parţial suspendat de UE pentru anumiţi cetăţeni ruşi legaţi de regimul preşedintelui rus Vladimir Putin (delegaţii oficiale, deţinători de paşapoarte diplomatice, lideri de afaceri etc), dar ceilalţi au continuat să beneficieze de el. Fără aceste facilităţi, se va aplica procedura clasică de obţinere a vizei pentru spaţiul Schengen (22 de state UE, plus Norvegia, Islanda, Elveţia şi Liechtenstein), care este mai lungă şi mai costisitoare.

Într-o declaraţie comună consultată de AFP, Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania, toate frontaliere cu Rusia, au considerat că suspendarea totală ar marca "o primă etapă necesară", dar că trebuie "limitat drastic numărul de vize eliberate, în special turistice, pentru a reduce fluxul de cetăţeni ruşi către UE şi spaţiul Schengen".

"Până la aplicarea unor astfel de măsuri la nivelul UE, noi (...) vom lua în considerare introducerea de măsuri temporare de interdicţie a vizelor sau restricţii de intrare la nivel naţional pentru cetăţenii ruşi deţinători de viză UE", au adăugat acestea în declaraţia lor, susţinând în acelaşi timp excepţii "pentru disidenţi şi alte cazuri umanitare".

Încheierea unui acord european care "să interzică intrarea cetăţenilor ruşi în UE" ar putea dura, iar "timpul este crucial şi pierderea de timp este plătită cu sânge de ucraineni", a argumentat ministrul eston de externe Urmas Reinsalu.

Prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki a estimat la Copenhaga că ruşii nu ar trebui să primească nicio viză, "decât umanitară".

Republica Cehă, statele baltice şi Polonia şi-au înăsprit deja regimul de vize în diferite grade (oprire totală sau numai pentru turişti), cu excepţii.

Finlanda, ţară prin care tranzitează mulţi turişti ruşi care se duc în spaţiul Schengen şi care procesează aproximativ 1.000 de cereri de viză pe zi, a decis să reducă la 10% din acest volum numărul de vize eliberate turiştilor ruşi de la 1 septembrie.

"Ţările UE îşi pot închide graniţele din motive de securitate, multe şi-au redus deja serviciile consulare (în Rusia) şi există numeroase mijloace de a restricţiona intrarea ruşilor (în UE) fără a interzice total" eliberarea vizelor, a comentat o sursă diplomatică.

Cu toate acestea, "este legal posibil ca ţările să blocheze vizele Schengen emise de alte ţări. Dacă Lituania (sau alte state) doreşte să-i împiedice pe ruşi să intre în ţară, ea o poate face la nivel naţional, pe baza deciziei ministrului său de interne", a recunoscut sursa.

Doi funcţionari ai Ministerului german al Economiei, suspectaţi de spionaj în favoarea Rusiei după ce au apărat poziţii proruse (presă)

Doi înalţi funcţionari din Ministerul german al Economiei, cu vederi proruse, au ajuns în atenţia serviciului de contrainformaţii, care în prezent investighează dacă aceştia au spionat sau nu în beneficiul Moscovei, a relatat miercuri săptămânalul Die Zeit, citat de AFP.

Biroul Federal pentru Protecţia Constituţiei (BfV) a deschis o anchetă, după ce membri ai ministerului respectiv au exprimat suspiciuni cu privire la doi înalţi funcţionari din acelaşi minister, responsabili cu delicata problemă a energiei, indică Die Zeit.

La solicitarea AFP, Ministerul Economiei şi Climatului de la Berlin nu a dorit să facă vreun comentariu.

Cei doi responsabili ar fi atras atenţia colegilor lor apărând poziţii proruse şi criticând decizii ale guvernului Olaf Scholz în materie energetică, în special suspendarea în februarie a gazoductului Nord Stream 2, care leagă Rusia de Germania pe sub Marea Baltică.

O analiză minuţioasă a parcursului lor profesional de către servicii a relevat că unul dintre cei doi suspecţi a efectuat o călătorie de studii în Rusia. Cei doi oficiali ar avea o "apropiere afectivă" faţă de Rusia, potrivit săptămânalului, care indică totuşi că serviciile nu dispun de nicio probă tangibilă.

Germania a fost zguduită în ultimii ani de mai multe cazuri de spionaj imputate Rusiei. Dependenţa celei mai mari economii europene de livrările de gaze ruseşti s-a dovedit a fi un punct slab pentru această ţară de la invazia rusă în Ucraina.

Serviciile germane au semnalat recent că ruşii ar spiona antrenamentele soldaţilor ucraineni în Germania.

Un fost angajat al unei companii de securitate informatică a fost condamnat la sfârşitul lunii octombrie la doi ani de închisoare cu suspendare pentru că a transmis Rusiei date despre Parlamentul german.

În aprilie, un om de ştiinţă rus a fost condamnat în Germania la un an de închisoare cu suspendare pentru că a spionat programul spaţial european Ariane în beneficiul Moscovei.

Acuzaţiile de spionaj cibernetic împotriva Moscovei au deteriorat, de asemenea, relaţiile dintre ruşi şi germani chiar înainte de ofensiva rusă în Ucraina, aminteşte AFP.

Premieră în Regatul Unit: Regina Elisabeta a II-a îl va primi pe viitorul prim-ministru al ţării în reşedinţa sa din Scoţia

Regina Elisabeta a II-a, în vârstă de 96 de ani, care se confruntă cu probleme de mobilitate fizică, îl va primi pentru prima dată pe viitorul prim-ministru al Marii Britanii, săptămâna viitoare, la reşedinţa sa Balmoral din Scoţia, unde se află în prezent suverana, în locul tradiţionalei întâlniri ce ar fi trebuit să aibă loc la Palatul Buckingham din Londra, informează AFP.

Din cauza dificultăţilor sale tot mai mari de deplasare, presa din Regatul Unit îşi punea întrebări despre o eventuală întoarcere a suveranei - cu o longevitate fără egal pe tronul ţării - la Londra cu ocazia anunţării, luni, a politicianului care îl va înlocui pe Boris Johnson în funcţia de prim-ministru al ţării.

Şefa diplomaţiei britanice, Liz Truss, este considerată mare favorită la câştigarea alegerilor interne organizate de Partidul Conservator, aflat la putere, în faţa fostului ministru de Finanţe Rishi Sunak.

Palatul Buckingham a confirmat miercuri că procedura extrem de codificată ce înconjoară schimbarea prim-ministrului ţării va fi modificată. Marţi, Boris Johnson va sosi primul la Castelul Balmoral, unde regina îşi petrece de obicei sfârşitul verii, pentru a-şi prezenta oficial demisia.

El va fi urmat de înlocuitorul său în funcţia de prim-ministru, a precizat un purtător de cuvânt.

Această decizie a fost prezentată ca o manieră de a facilita organizarea transferului de putere şi activităţile de pe agenda prim-ministrului, evitând modificările de ultim moment.

În contextul gravei crize ce afectează costul vieţii zilnice şi provoacă greve inedite după anii 1980, când Margaret Thatcher se afla la putere, dar şi al războiului din Ucraina, acesta va fi primul contact formal între regina Elisabeta a II-a, şeful statului britanic, şi cel de-al 15-lea prim-ministru din timpul domniei sale.

Suverana acordă o audienţă săptămânală şefului "Guvernului Majestăţii Sale", care are loc în principal prin telefon de la începutul pandemiei de COVID-19 în 2020. De atunci, suverana s-a retras la Castelul Windsor, situat în periferia vestică a Londrei, unde soţul ei, prinţul Philip, a murit în aprilie 2021 cu puţin timp înainte de a împlini vârsta de 100 de ani.

După o noapte petrecută la spital în urmă cu aproape un an pentru realizarea unor examene medicale a căror natură nu a fost niciodată precizată, regina britanică se arată tot mai rar în public din cauza problemelor sale de deplasare. Ea a delegat o parte tot mai consistentă din atribuţiile sale către fiul ei cel mare, prinţul Charles, care a pronunţat în luna mai în locul suveranei, pentru prima dată, tradiţionalul "Discurs al Tronului" în Parlamentul de la Londra, una dintre funcţiile sale protocolare esenţiale.

La începutul lunii iunie, britanicii au celebrat timp de patru zile cei 70 de ani de domnie ai reginei Elisabeta a II-a, care a devenit cel mai vârstnic monarh în exerciţiu din lume. Suverana a fost aproape absentă de la acest Jubileu de Platină, arătându-se în public doar de două ori, cu ocazia unor scurte prezenţe în balconul oficial al Palatului Buckingham, când a fost ovaţionată de zeci de mii de persoane reunite în centrul Londrei pentru a o saluta pe regină, care rămâne extrem de populară.

În schimb, câteva săptămâni după aceea, regina Elisabeta a II-a a avut mai multe apariţii publice în Scoţia, prezentându-se zâmbitoare şi deplasându-se cu ajutorul unui baston cu ocazia unei parade a forţelor armate la Edinburgh, la sfârşitul lunii iunie.

Regina a fost primită în ziua următoare de prim-ministrul scoţian Nicola Sturgeon, care anunţase cu puţin timp înainte intenţia de a organiza un nou referendum pentru independenţa Scoţiei. Suverana a fost filmată atunci fără baston, un fapt devenit ulterior foarte rar în timpul apariţiilor sale publice, notează Agerpres.

UE va suspenda acordul cu Rusia ce facilitează emiterea vizelor

Uniunea Europeană va suspenda un acord cu Rusia ce facilitează emiterea vizelor, însă nu va exista o interdicţie generală a vizelor pentru cetăţenii ruşi, întrucât nu există unanimitate la nivelul Uniunii Europene privind impunerea unei astfel de măsuri, a scris, miercuri, pe Facebook ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó. El a afirmat că Ungaria, alături de alte câteva state membre, se opun unei interdicţii de viză pentru cetăţenii ruşi. Totodată, Péter Szijjártó a anunţat că Ungaria a semnat un acord cu compania rusă Gazprom privind livrări suplimentare de gaze, începând cu 1 septembrie, scrie Rador, citând Reuters.

Camilo, fiul lui Che Guevara, a încetat din viaţă

Camilo Guevara March, al doilea fiu al revoluţionarului şi luptătorului Ernesto 'Che' Guevara, a încetat din viaţă. Anunţul a fost făcut pe Twitter de preşedintele cubanez Miguel Diaz-Canel pe Twitter. "Cu profundă durere ne luăm rămas bun de la Camilo, fiul lui Che şi promotorul ideilor sale în calitate de director al Centrului Che, care păstrează o parte din moştenirea extraordinară a tatălui său. O îmbrăţişare mamei, Aleida, văduvei sale, fiicelor şi întregii familii Guevara March", scrie Rdaor, citând La Stampa.

Potrivit unor surse diplomatice, Camilo Guevara March a murit luni în capitala Venezuelei, Caracas, "în urma unei tromboembolism pulmonar care a dus la un atac de cord", relatează agenţia de presă de stat cubaneză Prensa Latina. Avea 60 de ani. Licenţiat în Dreptul Muncii, a lucrat ca director de proiect la Centrul de Studii Che Guevara din Havana, instituţie responsabilă cu promovarea cunoaşterii gândirii, vieţii şi operei tatălui său.

Femeie, condamnată la 45 de ani de închisoare pentru postări pe reţele de socializare

O organizaţie pentru drepturile omului anunţă că o femeie de naţionalitate saudită a fost condamnată la 45 de ani de închisoare pentru postări pe reţelele de socializare, acesta fiind al doilea dosar de acest fel judecat luna aceasta. Organizaţia DAWN, cu sediul la Washington, fondată de jurnalistul ucis Jamal Khashoggi, cu dublă cetăţenie saudită şi americană, a anunţat că Nourah bint Saeed al-Qahtani a fost condamnată pentru că a folosit internetul "pentru a distruge sistemul social", scrie Rador, citând BBC.

Nu se cunosc multe detalii legate de arestarea şi condamnarea lui Qahtani. În urmă cu câteva săptămâni, Salma al-Shehab, o doctorandă în vârstă de 34 de ani la Universitatea Leeds din Marea Britanie, a fost condamnată la 34 de ani de închisoare pentru că a urmărit şi distribuit postările unor dizidenţi şi activişti pe platforma Twitter. 

SUA, amenințări la adresa Rusiei

Dacă în teritoriile Ucrainei controlate de ruşi vor avea loc referendumuri fictive, acest lucru va conduce către noi sancţiuni ale SUA împotriva Rusiei, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Vedant Patel, în cadrul unui briefing. Patel a subliniat că desfăşurarea unor referendumuri în autoproclamatele republici populare Luhansk şi Doneţk, Herson şi parţial în regiunile Zaporijjia şi Harkiv, care sunt preconizate pentru următoarele săptămâni, va provoca o serie de consecinţe, inclusiv sancţiuni economice precum şi altele, relatează Agenţia de presă RBC, scrie Rador.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Vedant Patel, Statele Unite intenţionează să reziste în faţa 'campaniilor de propagandă şi de dezinformare' şi să continue să sprijine 'poporul Ucrainei şi guvernul său ales în mod democratic'. Amintim că autorităţile proruseşti din teritoriile Ucrainei, aflate sub controlul armatei ruse, au anunţat în repetate rânduri că intenţionează să organizeze referendumuri pentru aderarea la Rusia.

Rusia urmează să oprească furnizarea de gaz pe Nord Stream 1, timp de trei zile

Rusia urmează să oprească furnizarea de gaz pe un gazoduct important către Europa, pentru următoarele trei zile. Moscova a redus deja în mod semnificativ cantitatea de gaz pe care o livrează prin Nord Stream 1, care intră pe continent prin Germania. Purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin a declarat că închiderea de trei zile a gazoductului are ca obiectiv permiterea lucrărilor de mentenanţă, scrie Rador, citând BBC.

El a învinuit sancţiunile occidentale împotriva Rusiei, despre care el a afirmat că împiedică lucrările obişnuite de reparaţii. Puţini sunt cei care îl cred, în capitalele europene. Europa s-a obişnuit cu o livrare incertă. Ca şi alte ţări europene, Germania, care, până de curând, se baza foarte mult pe gazul rusesc, a găsit surse alternative şi îşi umple depozitele, înaintea lunilor reci.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News