Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a afirmat că susține atacul Ucrainei în regiunea rusă Kursk, subliniind că Ucraina are dreptul de a se apăra.
"Soldaţii, tancurile şi bazele militare ruseşti sunt ţinte legitime în conformitate cu dreptul internaţional", a justificat şeful Alianţei Nord-Atlantice într-un interviu acordat ziarului german Die Welt.
Dreptul la autoapărare al Ucrainei, care a fost invadată de Rusia în urmă cu mai bine de 900 de zile, "nu se opreşte la graniţă", a spus Jens Stoltenberg.
Începută în august, spre surprinderea tuturor, această contraofensivă "nu a fost planificată cu NATO, iar Alianţa nu a jucat niciun rol", a adăugat el.
Dar organizaţia va continua să sprijine Ucraina cu livrări de arme şi echipamente, "vitale" pentru a contracara invazia rusă, a mai precizat el.
Jens Stoltenberg a salutat, de asemenea, "angajamentul clar al Germaniei de a rămâne cel mai mare donator militar al Ucrainei în Europa şi al doilea la nivel mondial".
Săptămâna trecută, guvernul german a fost criticat puternic pentru ajutorul militar acordat Ucrainei, care va fi redus în 2025.
Cancelarul Olaf Scholz a negat orice dezangajare a ţării sale, care are a doua cea mai mare contribuţie după Statele Unite, dând asigurări că administrația de la Kiev va continua să primească echipamentele militare de care are nevoie armata sa.
În ciuda acestei ofensive în regiunea Kursk, Moscova continuă să câştige teren constant în regiunea ucraineană Doneţk, care rămâne epicentrul luptelor.
Armata rusă a revendicat vineri capturarea a trei noi sate: Novojelan şi Kostiantinivka, în regiunea Doneţk, şi Sinkivka, în regiunea Harkov.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut miercuri o situaţie "extrem de dificilă" pentru armata sa în apropiere de Pokrovsk, un important centru logistic de care soldaţii ruşi se află acum la mai puţin de zece kilometri distanţă, conform Agerpres.
Uniunea Europeană a respins cererea Kievului ca UE să instruiască soldaţi ucraineni în interiorul ţării devastate de război, dar îi va instrui cât mai aproape de teritoriul ucrainean, a declarat vineri şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, transmite Reuters.
El a anunţat că UE va forma în jur de 75.000 de soldaţi ucraineni până la finele anului, cu 15.000 în plus faţă de obiectivul precedent, însă în afara teritoriului ucrainean.
'Miniştrii s-au pus de acord să ridice la 75.000 (de soldaţi) obiectivul' de formare de trupe ucrainene, a declarat Borrell, citat de AFP, după o reuniune informală la Bruxelles a miniştrilor de externe din UE.
'Unele state membre erau pregătite, alte reticente. În cele din urmă, am decis că instruirea va fi făcută cât mai aproape posibil de Ucraina, dar nu pe teritoriul ucrainean', a spus el în faţa presei, deşi personal s-a declarat deschis ideii Kievului.
Această formare 'trebuie să fie mai scurtă şi adaptată nevoilor Ucrainei', scop în care o 'mică' celulă de coordonare ar putea fi înfiinţată la Kiev, a adăugat el.
Nu există încă un acord formal deocamdată asupra acestui punct, mai multe state membre fiind reticente faţă de orice prezenţă militară a UE în Ucraina, chiar dacă este vorba de simpli instructori, a subliniat o sursă diplomatică, potrivit AFP.
Kievul ceruse UE să ia în considerare ca o parte din instrucţie să aibă loc în interiorul Ucrainei, argumentând că ar fi mai rapid, mai eficient din punctul de vedere al costurilor şi mai facil logistic decât pe teritoriul UE.
Însă mai multe ţări UE sunt reticente să desfăşoare trupe în interiorul Ucrainei, exprimând îngrijorări privind securitatea acestora şi întrebând dacă o astfel de mişcare nu ar deturna forţa ucrainene de la misiunea lor principală pentru a-i proteja pe instructori.
Decizia de vineri nu ar împiedica membri individuali ai UE sau un grup dintre ei să antreneze soldaţi în interiorul Ucrainei. Franţa a cochetat cu o astfel de posibilitate în acest an, dar diplomaţi spun că nu există niciun semn că aceasta ar deveni o realitate în curând. Vezi tot articolul aici!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News