Strategia lui Ponta. De ce îl aprobă pe Iohannis
Mugur Ciuvică îl îndemna pe Victor Ponta să nu se mai scuze, după ce a pierdut alegerile. De ce să-i dea dreptate lui Klaus Iohannis, respingând Legea Amnistiei, legiferând votul prin corespondență, promițând că demisionează, dacă DNA îi reproșează ceva legat de diaspora? Nu se gândește la cei 5,3 milioane de alegători care au votat împotriva lui Iohannis?
VEZI ȘI: Sondaj AVANGARDE. Veste TERIBILĂ pentru Ponta în favoarea lui Iohannis după prezidențiale
Sondajele de opinie îi răspund lui Mugur Ciuvică. În procente, bonusul primit de învingător este de peste 16 (54,5 procente, obținute în turul II, 71% ”păreri bune și foarte bune”, conform unui barometru Avangarde pe luna decembrie). A critica sau ataca, de la 39%, , cât are premierul Ponta, pe unul cu 71 de procente, este nu doar o risipă de energie, ci și autodistructiv din punct de vedere politic.
Temele lui Iohannis, susținute de public
Dincolo de strategia de comunicare, există o problemă de substanță. Temele vehiculate de campania lui Klaus Iohannis rezonează cu dorințele electoratului, așa cum se vede și din chestionarul amintit. Mai mult, Traian Băsescu, după toate câte s-au întâmplat, strânge astăzi 29% ”păreri bune și foarte bune”. Oricât de talentat ar fi ca actor politic, nu putea rămâne la acest nivel dacă nu răspundea unor nevoi ale publicului.Prin mișcările politice și declarațiile din ultima lună, Victor Ponta și Liviu Dragnea au blocat câteva direcții de atac ale Opoziției.
Opoziția, lăsată fără muniție
Acuzația de partid unic nu mai poate fi susținută. Astfel se justifică împărțirea guvernării cu nu mai puțin de trei partide mai mici. Dimpotrivă, noul PNL ar prelua toată puterea, dacă ocupă și Palatul Victoria. Nici imaginea de partid stat nu se mai justifică, dacă va reuși decuplarea funcțiilor din partid și administrație. Discursul anti-corupție este la fel ca al PNL-ului, sau mai precis ca al PDL din mandatul Băsescu.
Astfel, se reduce marja de manevră a lui Klaus Iohannis. Ce mai poate face, fără să fie acuzat, ca fostul președinte, de autoritarism? La fel ca în judo, cel mai slab încearcă să folosească forța adversarului, pentru a-l dezechilibra.
Schimbare majoră față de 2005
Strategia este exact opusul celei folosite de PSD în 2005, când atacurile permanente l-au ținut în priză pe Traian Băsescu. Scopul ar fi ca popularitatea noului președinte să se erodeze în trei-patru luni, astfel încât acesta să nu mai poată susține răsturnarea guvernului și nici ascensiunea PNL-ului. În luna mai, la votul de rețea, PSD a luat 37,5%, iar PNL și PDL, împreună, 27 de procente. Fără o locomotivă de imagine la Cotroceni și fără derapaje în Palatul Victoria, nu există garanții că PNL o să câștige cursa din 2016.
De altfel, barometrul Avangarde arată că majoritatea nu susține alegeri anticipate și oferă un bonus de 6% premierului Ponta (încrederea în actualul guvern este de 31%, față de încrederea în guvern, ca instituție, aflată la 25 de procente).
PSD, pe primul plan alegerile interne
În acest moment, nu se poate spune dacă planul a fost împărtășit activului de partid, dacă acesta l-a înțeles și îl susține, ori este doar disciplinat/lipsit de alternativă. Masivitatea PSD a făcut ca liderii acestuia să pună pe primul plan alegerile interne, care le aduceau automat poziții în administrația locală sau centrală. Evoluțiile rapide din societate și reacția anti-sistem a electoratului anulează această ecuație simplă.
Dacă pierde votul de rețea, pe ce argumente emoționale se va baza PSD? Cine sunt liderii care vor lansa aceste mesaje? Se poate eroda PNL suficient, dacă i se cedează guvernarea, în 2015? Mai pot funcționa reproșurile la adresa PDL și a austerității sale?
Evaluarea-în primăvara anului 2015
Răspunsurile vin în primăvara anului 2015. Guvernul Ponta va rezista sau nu, în funcție de sondajele de opinie. Experiența recentă a arătat că o scădere în sondaje îi sperie pe parlamentari, care ”trădează” și schimbă tabăra. Evident, sunt și alte pârghii prin care poate fi debarcat un premier. Dar, în situația în care își păstrează actuala cotă de încredere, iar entuziasmul față de Iohannis se diminuează, Ponta poate spera. Asta înseamnă că strategia a reușit. Dacă încrederea în Iohannis se erodează la fel de lent ca popularitatea lui Băsescu din primul mandat, discutăm deja de 2017. Rămâne doar ca PNL să decidă momentul când preia guvernarea.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
