Strategia marilor corporații aduce România în faliment. Cel mai rău an din 1997

Companiile multinaționale care au concentrat comerțul cu cereale din România nu au mai exportat producția din 2015, așa cum făceau până acum. Ca urmare, silozurile sunt pline, iar prețul cerealelor a scăzut la un nivel sub cel din momentul recoltării. Și  fermierii au în depozitele proprii mari cantități de cereale pentru care nu găsesc cumpărători.  ”Este posbil să fi scăzut cererea, pe plan global, dar la bursele de cereale din SUA și Europa sunt prețuri mai mari ca în România, ne-a declarat Ștefan Nicolae. Sunt 4-5 traderi care dirijează piața din România, iar statul nu a făcut investiții în silozuri care să preia producția de la fermieri, în cazul în care aceste firme nu mai cumpără cereale”.

Importurile,  sub prețul de producție din România

În zootehnie este, de asemenea, o situație de criză. ”Liberalizarea pieței laptelui a făcut să fim invadați de importuri. Cele câteva milioane de euro,  care ar putea compensa pierderile nu înseamnă nimic la milioanele de capete de taurine și ovine.  Importatorii oferă fabricilor de procesare lapte sub prețul noastru de producție și în cantități mari, ceea ce convine producătorului de lactate. Fermele au început să primească notificări de la fabrici, prin care se reduc comenzile. Animalele trebuie hrănite, costurile de operare nu scad, dar vânzările se prăbușesc”, a avertizat Șefean Nicolae.

Prețul s-a prăbușit la carnea de pui și la ouă, riscând să ajungă sub cel de producție. Carnea și produsele din carne, aduse din Ungaria și Polonia, au prețuri foarte mici, care îngroapă fermele românești. Sectorul legume și fructe este devastat de importuri.  Fermierii abia reușesc să supraviețuiască, de pe o zi pe alte, nici vorbă să investească pentru a putea concura cu importurile.

Toți furnizorii vor fi afectați de o criză ca în 1997-1998

”Subvențiile pe care ar trebui să le primim de la UE, prin APIA, sunt blocate din cauze birocratice și nu cred că vor veni mai devreme de 25 mai, a spus Nicolae. Acestea, în loc să fie folosite pentru investiții, vor însemna doar un mic ajutor social, permițând fermierului să nu moară de foame. Cei care au luat fonduri europene sunt obligați să mențină unitățile deschise, chiar dacă merg în piedere. Cei care au credite, nu reușesc să le achite. Practic, agricultura românească a intrat într-un proces accelerat de decapitalizare, care riscă să o readucă la nivelul anilor 90. Pe măsură ce se prăbușesc fermele și se blochează activitatea micilor fermieri, vor fi lovite alte sectoare. Vor fi afectați toți furnizorii, de la cei care vând cauciucuri și piese de schimb pentru tractoare,  până la cei din rețelele de distribuție. Așa s-a întâmplat în 1997-1998. Nu au suferit doar agricultorii, a fost un dezastru pentru toți românii  ”, a concluzionat Ștefan Nicolae.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News