Stratul de ozon, degradat de incendiile de vegetaţie produse în Australia în 2019 şi 2020 (studiu)

Studiul, publicat în Scientific Reports, un portal online asociat revistei Nature, a stabilit o legătură între fumul fără precedent degajat de acele incendii şi gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii.

Potrivit cercetătorilor de la universităţile Exeter şi Manchester din Marea Britanie, "milioane de tone de fum şi gaz (...) au fost injectate în troposfera înaltă şi în stratosfera joasă".

Acumularea de particule de fum a cauzat încălzirea părţii de jos a stratosferei până la niveluri care nu au mai fost atinse de la erupţia vulcanului Pinatubo din Filipine în 1991, potrivit autorilor acestui studiu, scrie Agerpres.

Din cauza acelei încălziri, incendiile au extins gaura din stratul de ozon, care apare în fiecare primăvară deasupra Antarcticii şi care "a atins niveluri record în 2020".

Incendiile de vegetaţie, care au devastat 5,8 milioane de hectare în estul Australiei la sfârşitul anului 2019 şi în prima parte a anului 2020, au fost atât de intense, încât au determinat apariţia a zeci de pirocumulonimbus, nori creaţi de coloanele de fum.

Norii de tip pirocumulonimbus, descrişi de agenţia spaţială americană (NASA) prin expresia "dragoni de nori care scuipă foc", sunt atât de puternici încât pot să influenţeze condiţiile meteorologice locale, provocând tornade de foc şi furtuni.

Gaura din stratul de ozon a fost provocată de poluarea antropică, în special de către clorofluorocarburi (CFC), emise în trecut de numeroase frigidere.

Pe parcursul ultimelor decenii, cooperarea de la nivel mondial a reuşit să ofere totuşi stratului de ozon o şansă pentru a se reface.

Protocolul de la Montreal, semnat în 1987 şi ratificat de 195 de ţări, a redus puternic cantităţile de CFC prezente în atmosfera Pământului, iar stratul de ozon părea astfel că va putea să se refacă complet până în anul 2060, potrivit estimărilor ONU.

Totuşi, oamenii de ştiinţă au avertizat că accentuarea schimbărilor climatice va duce la o creştere a frecvenţei şi a intensităţii incendiilor de vegetaţie şi că, din acest motiv, evenimentele similare - în timpul cărora norii pirocumulusnimbus proiectează fumul în atmosferă - vor deveni mult mai probabile.

"Eforturile considerabile pe care le-am făcut pentru a securiza gaura din stratul de ozon ar putea fi contracarate de schimbările climatice", a explicat James Haywood, profesor de ştiinţe ale atmosferei la Universitatea Exeter.

Citește și: 

Temperaturile ridicate cresc sinuciderile. A fost găsită explicația

Președintele BCE susține că schimbările climatice au efecte indirecte asupra inflației și Banca Centrală Europeană va lua măsuri în acest sens. Christine Lagarde a explicat într-un interviu pentru "Madame Figaro" că dezastrele climatice duc adesea la secetă și foamete, deci la o inflație mai mare, cu impact asupra sistemului bancar.

Prin urmare, BCE a înființat un centru de expertiză în probleme climatice, care va face recomandări băncilor și companiilor, relatează Rador.

Temperaturile ridicate cresc sinuciderile

Pe de altă parte, schimbările climatice au și alte efecte, la care nu ne-am fi gândit. Mai exact, rata ridicată a sinuciderilor a fost corelată cu temperaturile extreme, într-un studiu Inserm, publicat de Jurnalul American de Epidemiologie.

"În general, temperaturile ridicate pot provoca decesul, mai ales în cazul persoanelor cardiace. Se pare însă că acest nou studiu științific, realizat în Franța, confirmă cercetări anterioare, care arată că există o legătură între temperaturile excesiv de mari și sinucideri", a relatat reporterul Lea Berzuc.

Care este explicația științifică

Experții au analizat numărul de decese survenite din 1968 în Hexagon, în paralel cu datele privind temperaturile la nivel regional. Concluzia a fost că rata sinuciderilor crește în mod regulat odată cu temperatura, potrivit lui Rémy Slama, coordonatorul studiului, citat de "Le Figaro".

Experții au încercat să găsească și o explicație științifică. Se pare că temperaturile ridicate provoacă o scădere a serotoninei, hormonul fericirii. Așadar, canicula provoacă stări de iritabilitate, anxietate și depresie, toate putând duce la sinucideri, explică autorii studiului. O altă explicație ar fi că interacțiunile sociale scad în perioadele caniculare, dar experții cred că efectul social este mult mai mic.

Citește mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News