Stresul ușor spre moderat, pe termen scurt, are beneficii. Exemplu: Părinții cu copii acasă sunt mai productivi

Puține cuvinte aduc la fel de multe emoții negative precum stresul. Numai pronunțarea celor șase litere ne duce imediat cu gândul la termene țintă la locul de muncă, facturi neplătite, presiunea examenelor sau cinele în familie tensionate.

Potrivit The Guardian, am fi surprinși să aflăm că stresul poate fi și pozitiv. Așa cum ne poate face rău, stresul joacă un rol cheie în întărirea sistemului nostru imunitar, în crearea conexiunilor din creier care ne ajută să fim mai iuți la minte și în clădirea rezilienței de care avem nevoie să supraviețuim în fiecare zi.

Cercetările lui Firdaus Dhabhar

Totul a luat naștere prin munca unui psihiatru american pe nume Firdaus Dhabhar, cercetător pe vremuri la Universitatea Rockefeller din New York. Acesta studia relația dintre stresul pe termen scurt și sistemul imunitar ca parte a răspunsului de tipul „luptă sau fugi”. La jumătatea anilor 1990, stresul era privit aproape unanim drept dăunător, însă psihiatrul a considerat ipoteza ca fiind ilogică. Dintr-o perspectivă darwiniană, instinctele de supraviețuire ale strămoșilor noștri trebuie să fi fost ascuțite prin nenumărate întâlniri cu pericolul.

„Nu are niciun sens că stresul trebuie să fie întotdeauna o entitatea rea, dăunătoare și negativă”, spunea el. „Stresul rezultat din răspunsul de luptă sau fugă este esențial pentru supraviețuirea noastră. O gazelă are nevoie de asta pentru a scăpa din ghearele leului, așa cum și leul are nevoie de el pentru a-și prinde prada. Mama Natură ne-a înzestrat cu acest răspuns pentru a ne ajuta să supraviețuim, nu să ne ucidă”.

Stresul pe termen scurt ne ajută

În ultimii 20 de ani, Dhabhar și alții au arătat că stresul pe termen scurt ne poate ajuta să facem față lumii moderne. De exemplu, tensiunea de dinainte de o cursă îi ajută pe atleți să-și întărească sistemele cardiovasculare și muscular-scheletic pentru o performanță optimă, în timp ce cercetări au concluzionat că stresul de a trebui să muncești, dar și să ai grijă de copii, face ca părinții să fie mai productivi decât persoanele fără partener.

Atât stresul mental, cât și cel fizic (desigur în cantități mici către moderate), pot stimula producția de chimicale în sânge numite interleukine. Acestea activează sistemul imunitar și ne ajută să luptăm mai bine cu infecțiile. Un alt exemplu este valabil dinainte de naștere: bebelușii ai căror mame au fost moderat stresate în timpul sarcinii au fost mai dezvoltați până la vârsta de doi ani decât bebelușii ai căror mame s-au bucurat de o sarcină relaxată și lipsită de stres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News