Studenții din Franța, masă de doar 1 euro până la Crăciun

Studenţii din Franța aflaţi într-o situaţie precară pot solicita să primească o masă caldă la tariful de un euro până la Crăciun, transmite Agerpres. Guvernul francez a promis că măsura de ajutor se va aplica și în cazul acelor studenți care nu sunt bursieri. Mesele la 1 euro vin în plină dezbatere privind sărăcia în rândul studenţilor din această ţară, scrie AFP.

"Nu trebuie să rămână izolaţi, cu dificultăţile lor", a declarat într-o emisiune radiodifuzată ministrul pentru învăţământul superior, Sylvie Retailleau, evocând un mecanism accesibil "pentru toţi studenţii cu situaţie materială precară".

Studenţii care nu au mijloacele pentru a-şi procura mâncare pot solicita primirea unei mese la tariful de un euro până la Crăciun, fără criterii de venit. Ulterior, dosarul lor va fi "analizat" individual pentru a se stabili dacă se poate continua acordarea acestei facilităţi.

Cât va plăti statul francez pentru această măsură

Statul francez compensează integral această măsură, ceea ce va costa 50 de milioane de euro în 2023, a precizat Retailleau. Întrebată în legătură cu diminuarea cantităţilor de alimente în unele cantine universitare, reclamată de studenţi, mai ales la Rennes, în vestul Franţei, ea a asigurat că nu se pune problema.

"Nu se pune problema să fie studenţi care merg la cursuri cu stomacul gol", a asigurat ministrul.

Începutul anului universitar 2022 a fost marcat de realitatea dificultăţilor cu care se confruntă studenţii, Federaţia asociaţiilor generale studenţeşti (FAGE) denunţând o "adevărată explozie" a costurilor, în condiţiile în care studenţii sunt nevoiţi să scoată din buzunare în medie peste 1300 de euro - cu peste 13% faţă de anul precedent - pentru materiale pedagogice şi asigurări de locuinţe şi sănătate.

Sindicatul studenţesc Unef a evocat la rândul său o creştere cu peste 6% a costului vieţii de student în anul viitor, adică o cheltuială suplimentară de aproape 430 de euro pe an.

Universitatea din Corsica a anunţat în ce o priveşte încă de la începerea cursurilor, în septembrie, că le va oferi tuturor studenţilor, bursieri sau nu, două mese gratuite pe zi în restaurantele universitare, o premieră în Franţa.

Se înmulţesc doctoranzii care studiază cu "frecvență redusă"

Numărul doctoranzilor din România a crescut considerabil în perioada 2015/2016-2019/2020, dar creșterea e datorată în special unei explozii de înmatriculări la studiile doctorale cu “frecvență redusă”, introduse în 2014, potrivit unui recent raport UEFISCDI privind studiile doctorale din România.  

Această formă de studii a ajuns să fie preferată de circa un sfert dintre doctoranzi, iar în unele domenii, precum științele biologice și biomedicale, ponderea se apropie de 30%. Ea presupune, în principal, că studenții nu au obligația să desfășoare activități corespunzătoare rolului de asistent de cercetare sau de asistent universitar, activități care i-ar împiedica să lucreze în domeniile lor.

Legea educației din 2011 prevede că programele de studii universitare de doctorat se pot organiza “de regulă” la forma cu frecvență: În urma unei modificări din 2014 a legii, a apărut o excepție ce permite organizarea lor cu frecvență redusă. În cazul acestora, pe de o parte, obligațiile referitoare la frecvența redusă sunt stabilite la nivelul universităților, în baza autonomiei universitare, dar există obligații privind alocarea unui timp semnificativ programului doctoral, prin Codul studiilor doctorale. Detalii despre prevederile în vigoare, vezi AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News