Studenții la Medicină vor stagiu la țară, așa acum pe vremea lui Ceaușescu era obligatoriu

Acest stagiu ”la țară” era obligatoriu înainte de Revoluție. Doar șefii de promoție, cercetătorii și cei care ajungeau cadre universitare aveau cum să evite cei trei ani de stagiu în rural.

După 1990, stagiul obligatoriu la terminarea facultății a fost redus la un an și s-a desfășurat în spitale, până la introducerea rezidențiatului. Cei admiși la rezidențiat în urma unui examen național primesc un post în spitalele din orașe, cei care nu iau  admiterea nu pot practica medicina și trebuie să mai aștepte un an pentru a da din nou examen. 

Pragul de admitere în rezidențiat: 60 sau 65% din media primului clasat?

Consultarea publică a fost realizată de FASMR după ce autoritățile au propus norme mai stricte de admitere la rezidențiat, stabilind că punctajul pe care trebuie să îl îndeplinească un candidat trebuie să fie minimum 65% din punctajul primului clasat, față de 60%, pragul din anii anteriori. Scopul acestei reglementări, conform Ministerului Sănătății, este creșterea nivelelor de pregătire și calificare ale tinerilor medici și îmbunătățirii calității serviciilor de sănătate.

Chestionarul propus de FASMR a fost completat de către 1459 de respondenți, dintre care 1166 studenți și absolvenți, precum și 113 medici rezidenți și 180 de alți respondenți (medici specialiști, lucrători din domeniul sanitari).  Rezultatele provin din toate cele 14 centre universitare medicale din România, precum și din Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, din Chișinău.

Creșterea pragului de admitere a fost respinsă de majoritatea celor chestionați, care au venit cu alte propuneri pentru creșterea nivelelor de calificare și îmbunătățirea calității în medicină.

Prea multe locuri la admiterea în facultate, prea puține la rezidențiat

Tinerii au sesizat că nu există o corelare între numărul studenților admiși în facultățile de medicină și numărul de posturi scoase la concursul de rezidențiat și au cerut adaptarea numărului de studenți admiși la facultățile de medicină în funcție de estimări care să țină cont de pensionarea unor generații și procentul de absolvenți care aplică pentru programe de rezidențiat în alte țări.

Introducerea unui an suplimentar de practică în zona rurală ar permite absolvenților să se familiarizeze îndeaproape cu îndatoririle unui medic, iar comunitățile din zonele rurale ar beneficia de asistența medicală necesară, se arată în comunicatul FASMR. Având în vedere coordonarea duală a rezidențiatului de MS și MEN, și astfel creșterea finanțării pentru acest program, ar putea fi organizate module auxiliare de pregătire, atât pentru rezidenți, cât și pentru coordonatorii și îndrumătorii acestora, legate de comunicare,de mental health awareness și de interacțiunea cu grupurile vulnerabile de pacienți. Citește continuarea pe DCMedical. 

”Este extrem de important că unul dintre rezultate arată că studenții și rezidenții cer introducerea unui an suplimentar de practică în zona rurală. Astfel, absolvenții ar putea să se familiarizeze cu îndatoririle unui medic, dar și comunitățile din zonele rurale ar beneficia de asistență medicală. Practic, se cere revenirea la sistemul de dinainte de 1989, când stagiul de practică rural era cvasiobligatoriu, scăpând 2-3-4 șefi de promoție. Deci iată că se cere revenirea la stagiul de practică obligatoriu” a remarcat jurnalistul Val Vâlcu. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News