EXCLUSIV  ”Studenții vin cu pretenții de 10, având pregătiri de 5”. Rectorul Lucian Georgescu: E un șoc

”Termini liceul, ai învățat care este capitala Namibiei, câți locuitori are Mogadishu, dar nu știi să pui faianță în baie și iată că se cer faianțari, iată că nu știi să repari o priză și se cer electricieni”, a afirmat Val Vâlcu. 

”E foarte adevărat, dar dacă noi ne uităm la ce face memorizarea aia care este de folos până la un anumit punct, aia creează, să zicem, o organigramă a inteligenței, în care o parte este rezervată pentru memorie și o parte pentru prelucrare. Este ca la calculatoare, o parte pentru stocare, o parte pentru prelucrare. Softurile sunt diferite.

Ori, nu poți să prelucrezi o informație dacă nu o ai. E adevărat că poți să o iei în timp real de undeva, o iei deja mestecată, deja prelucrată de alții și atunci creativitatea, care este o bucată din abilitățile pe care ar trebui să le formeze școala, este lăsată deoparte. Fie că părinții vor neapărat copii care să aibă note numai de nouă și zece, dacă se poate numai cu zece, asta e o pretenție generală mărturisită sau nu. Atunci se găsesc formele cele mai facile să obțină nouă și zece, e o presiune mare în preuniversitar. Nu la noi, dar în preuniversitar este o presiune foarte mare să se ia note foarte mari și atunci s-a ajuns la situația în care notele nu mai reflectă efectiv nivelul de pregătire al elevului. 

Note de nouă și zece în liceu, un șoc la facultate. Cum sunt pregătiți tinerii

Apoi vine elevul care intră cu 9 și ceva și ajunge într-un sistem în care mai puțin contează notele, ci mai mult contează să treci, să rămâi cu ceva, ceea ce ideal ar trebui să se întâmple în universități. El vine din spate cu pretenții de 10, având pregătire de cinci, ceea ce e un șoc. Am avut în perioada asta întâlniri cu studenții de anul întâi, cu bobocii, cum le spunem noi, și le spuneam că intră într-o lume diferită de ce a fost până acum. Noi definim prin carta universității studentul ca partenerul nostru, ceea ce este real. și le-am explicat că asta presupune drepturi, dar și responsabilități. Dintr-o dată, dintr-o clasă la care sunt profesori care supraveghează, sunt diriginții, au ședințele cu părinții, grupurile de părinți, dintr-o dată se ajuge la faza în care studentul este responsabil de sine însuși. Părinții nu mai au acces la notele lor, pentru că sunt majori și numai cu acordul lor se poate face asta, nu îi mai controlează nimeni pe parcurs, ei trebuie să vină la școală, sunt tutori care se ocupă, avem un consiliu de coordonare prin care încercăm să evităm pierderile din anul I, dar acolo vin numai cei care vor, pentru că nu îi obligă nimeni să se ducă. 

O parte se duc și rezultatele se văd, o parte nu se duc și atunci am putea să spunem că îi pierdem. În sensul că am ajuns la o situație în care studenții care renunță nu sunt în anul I, ci anul II. Deci au trecut de anul I, ajung în anul II, încep alte lucruri și descoperă că nu e drumul cel mai bun, e prea complicat, au găsit alte forme ceva mai facile sau li se pare că specializarea X este mai bună și pleacă. Apare o anumită degringoladă. E o minoritate deocamdată, dar grija și responsabilitatea noastră este să nu se amplifice”, a explicat Prof. Lucian Georgescu, rectorul UDJG. 

Urmărește emisiunea integrală AICI: 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News