Studiu: Ce ne determină să distribuim o postare pe rețelele sociale?

Timpul petrecut de utilizatori pe platformele sociale continuă să crească. Conform ultimelor estimări, persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 64 de ani petrec în medie aproximativ trei ore pe zi utilizând rețelele sociale.

Este clar că rețelele sociale devin canalele de comunicare preferate pentru partajarea informațiilor importante: gândiți-vă la cele despre COVID-19, criza mărfurilor, criza energetică, războiul din Ucraina etc. 

Din acest motiv, cercetarea încearcă să înțeleagă ce caracteristici fac o postare suficient de interesantă pentru a fi distribuită de oameni pe rețelele sociale.

Journal of Experimental Psychology , condus de cercetătorii de la Universitatea din Pennsylvania, Danielle Cosme și Emily Falk, a analizat comportamentul a peste 3.000 de oameni pentru a explora mecanismele psihologice din spatele schimbului de informații online, scrie Today.

Din cercetare a reieșit că favorizăm partajarea postărilor pe rețelele sociale care conțin informații pe care le considerăm relevante din punct de vedere social, deci utile pentru contactele noastre.

Pentru a înțelege de ce unele informații de pe internet devin virale în timp ce altele nu, cercetătorii au analizat șase studii online care au implicat 3.727 de adulți din SUA și 362 de mesaje.

Participanții au fost expuși la articole și postări pe rețelele sociale pe subiecte precum sănătatea, schimbările climatice, votul și COVID-19. Unii au citit titluri și rezumate de articole de știri, alții s-au uitat la postările de pe rețelele sociale. Toți au evaluat probabilitatea de a partaja informații pe rețelele de socializare pe care le-au considerat că sunt cele mai relevante pentru ei înșiși și contactele lor.

Partajarea informațiilor activează centrele de recompensă din creier

Prin urmare, indiferent de subiectul abordat (COVID-19, vot, sănătate generală, schimbări climatice), mediul mesajului (postări și articole pe rețelele sociale) sau contextul de partajare (transmitere largă și mică), oamenii au fost mai înclinați să distribuie informații pe care le considerau deosebit de relevante pentru ei înșiși sau pentru contactele lor. 

Acest lucru se datorează faptului că ființele umane sunt ființe sociale și iubesc să se conecteze unele cu altele, iar atunci când comunicăm cu ceilalți, ei acordă multă importanță asupra a ceea ce gândește sau vrea să audă cealaltă persoană (o calitate cunoscută sub numele de ”relevanță socială”).

Cum să creați mesaje eficiente pentru cauze sociale

Cunoașterea mecanismelor psihologice care împing o persoană să partajeze o postare pe rețelele de socializare ar putea contribui la construirea de mesaje publice eficiente pe subiecte importante precum schimbările climatice, risipirea miturilor false despre vaccinuri etc. 

”Partajarea informațiilor este o componentă fundamentală a acțiunii individuale și colective. La începutul pandemiei, trebuia să răspândim rapid informații exacte despre ceea ce se întâmpla, despre cum să ne protejăm reciproc. Diseminarea de informații în cadrul rețelelor sociale poate avea într-adevăr un impact în schimbarea comportamentului nostru individual și, de asemenea, în schimbarea comportamentului nostru colectiv prin schimbarea percepțiilor noastre despre ceea ce este normativ”, a spus Danielle Cosme.

Citește și:

Primul proces pe deepfake din România. Adolescentă, condamnată de instanţă la plata unor despăgubiri după ce a trucat un video

"Primul proces din România cu tema DeepFake. Un fenomen mai puţin cunoscut, dar prezent. Modificarea unor poze sau clipuri video şi adăugarea feței unei persoane ce este ținta unei defăimări, calomnieri, în scopul compromiterii acesteia.

Cam asta s-a întâmplat în cazul de față, unde o minoră a modificat un clip explicit, adăugând faţa unui coleg de clasă, clip ce l-a încărcat ulterior pe youtube şi l-a distribuit în clasă.

5000 de lei daune morale reciproce", a transmis avocatul Adrian Cuculis.

UE obligă Facebook, Instagram, WhatsApp sau Google să combată deepfake-urile și conturile false

Marile companii tehnologice ale lumii, cum ar fi Google sau deținătorul Facebook, Meta, vor fi amendate consistent dacă nu vor acționa împotriva conturilor false și a deepfake-urilor, potrivit BBC.

Deepfake-urile sunt videoclipuri în care asemănarea unei persoane este folosită pentru a o pune într-o ipostază în care nu a fost niciodată. Noile legi ale Uniunii Europene, susținute de Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA), vor obliga companiile să ia măsuri în legătură cu aceste forme de dezinformare apărute pe platformele lor.

Citește mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News