STUDIU. Chirurgie cardiacă: ''Paradoxul obezităţii'', parţial infirmat

Anumite studii au încercat să sugereze că pacienţii supraponderali sau chiar obezi care sunt afectaţi de un sindrom coronarian acut (etapa premergătoare infarctului) beneficiază de un pronostic mai bun în comparaţie cu ceilalţi pacienţi după o operaţie pe cord, un fenomen contestat, cunoscut sub denumirea de paradoxul obezităţii, aminteşte Xavier Leroy, medic anestezist şi specialist în terapie intensivă la Centre hospitalier regional universitaire (CHU) din Lille. Însă aceste rezultate, care ţin cont doar de Indicele de masă corporală (IMC), nu se verifică dacă analizăm nivelul de masă grasă şi cel de masă slabă al pacienţilor, subliniază medicul şi echipa sa în cadrul unui studiu prezentat la congresul Euroanaesthesia de la Viena.

IMC este calculat ca raportul dintre masa corporală şi pătratul înălţimii, o valoare mai mare de 25 indicând o persoană supraponderală, iar peste 30 o persoană obeză. Acest indice oferă însă o idee incompletă în ceea ce priveşte statutul ponderal al unei persoane precum şi efectele acestuia pentru sănătate. Este necesar să fie completat de alţi indicatori cum ar fi perimetrul abdominal. Este posibilă, de asemenea, studierea compoziţiei corpului uman, constituită din masa grasă (grăsimea situată sub piele şi în jurul organelor) şi din masa slabă (muşchi, oase, organe etc.).

Aceşti indicatori pot fi determinaţi folosind o formulă matematică sau utilizând cântare speciale, care trimit curenţi electrici de joasă intensitate prin corp. În urma analizei dosarelor medicale a peste 3.000 de pacienţi care au suferit o operaţie de bypass coronarian, Xavier Leroy demonstrează că cei 25% dintre bolnavii cu cantitatea cea mai mare de masă grasă au prezentat un risc de deces de 4,1 ori mai mare în primele 30 de zile după intervenţia chirurgicală în comparaţie cu cei 25% cu masa grasă în cantitatea cea mai mică. De asemenea, cei 25% dintre pacienţi cu masa slabă în cantitatea cea mai mică au prezentat un risc de deces de 2,8 mai mare în comparaţie cu celălalt sfert dintre pacienţi, cu masa slabă în cantitatea cea mai mare.

Pe de altă parte, nu a putut fi stabilită nicio legătură între IMC şi mortalitate în primele 30 de zile după intervenţia chirurgicală, a adaugă cercetătorul. Sindromul coronarian acut, declanşat de obstrucţia uneia sau mai multor artere coronare (cele care irigă muşchiul cardiac), se manifestă în general prin durere toracică intensă şi persistentă, localizată în spatele sternului. Aportul insuficient de sânge către o regiune a inimii poate declanşa un infarct miocardic. Una dintre metodele frecvente de tratament este operaţia de bypass coronarian, o intervenţie invazivă, realizată sub anestezie generală, care constă în ocolirea arterei blocate prin implantarea unei alte artere în aval faţă de locul obstrucţiei, scrie Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News