Studiu: Efectele purtării măștii asupra fumătorilor
Cei care trăiesc cu obiceiul de a fuma ar trebui să încerce să respire în aer liber, să favorizeze mediile bogate în oxigen și nu locurile închise fără schimb de aer.
O lucrare din Jurnalul European de Cardiologie Preventivă a remarcat că purtarea măștii chirurgicale pentru fumători duce la o creștere a monoxidului de carbon expirat și la o reducere a funcției vaselor de sânge în comparație cu cei care nu o poartă.
În cazul în care circumstanțele dictează folosirea măștii, este util de știut că purtarea ei în mod continuu, de exemplu în fiecare zi la cursuri sau la locul de muncă, înseamnă mult mai mult decât a fi într-un loc neaerisit.
Așadar, dacă nefumătorul care poartă masca își reinhalează propriul dioxid de carbon (și cu siguranță nu este un remediu, mai ales pentru cei mici), fumătorul inhalează și monoxid de carbon. Acest din urmă este produs prin ardere, inclusiv din țigări și tutun încălzit.
Un prim studiu din Jurnalul European de Cardiologie Preventivă, realizat pe un eșantion modest, a observat că purtarea măștii chirurgicale pentru fumători are ca rezultat o creștere de două ori a monoxidului de carbon expirat și o reducere a funcției vaselor de sânge.
”Studiul nostru ne spune că fumatul oricărui produs din tutun a devenit și mai periculos în timpul pandemiei de COVID-19, din cauza necesității de a purta măști pentru o lungă perioadă de timp”, a explicat primul autor al lucrării, Ignatios Ikonomidis, de la National și Kapodistrian, Universitatea din Atena, Grecia.
Studiul
Cercetătorii au evaluat nivelurile de monoxid de carbon expirat de la fumătorii care au purtat o mască în timpul orelor de lucru și au comparat-o cu nivelurile de monoxid de carbon din zilele în care masca nu a fost purtată.
Într-o rundă ulterioară, ei au examinat dacă modificarea expunerii la monoxid de carbon a fost însoțită de funcția redusă a vaselor de sânge. Studiul a inclus 40 de fumători de țigări clasice, 40 de fumători de țigări cu tutun încălzit și 40 de nefumători.
Subiecții cu boli cardiovasculare cunoscute, hipertensiune arterială, diabet, dislipidemie, boală cronică de rinichi sau fibrilație atrială au fost excluși din studiu deoarece acestea sunt boli care pot afecta funcția vasculară.
Măsurătorile inițiale au fost efectuate dimineața devreme după ce a participanții au dormit fără mască pentru a obține valori cât mai reale după o perioadă lungă fără fumat.
Participanții au fost randomizați la o a doua evaluare după 8 ore de purtare a măștii, respectiv 8 ore fără purtare a măștii, și apoi la o a treia evaluare după 8 ore de odihnă fără mască sau 8 ore de lucru cu o mască.
La fumătorii convenționali, monoxidul de carbon expirat a crescut de la 8,00 părți pe milion la trezire, la 12,15 părți pe milion fără mască și 17,45 părți pe milion cu mască.
La fumătorii de țigări de tutun încălzit, monoxidul de carbon expirat a crescut de la 1,15 părți pe milion la trezire la 1,43 părți pe milion fără mască și 2,20 părți pe milion cu mască.
În rândul nefumătorilor, monoxidul de carbon expirat nu a diferit între perioadele de raportare, cu sau fără mască.
Atât la fumătorii de țigări convenționale, cât și la fumătorii de tutun încălzit, toți markerii vasculari au fost cei mai mari în timpul în care au purtat masca, în timp ce la nefumători nu s-au înregistrat diferențe de markeri vasculari în niciun moment, potrivit unui articol publicat în Il Giornale.
Despre monoxidul de carbon
Monoxidul de carbon este una dintre substanțele toxice eliberate de țevile de eșapament ale automobilelor. Monoxidul de carbon se leagă de hemoglobină de 203 ori mai repede decât oxigenul, acesta fiind motivul pentru care organismul unui fumător este mai puțin oxigenat și concentrațiile mari de monoxid de carbon din organism duc la asfixiere.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
