Studiu: Mersul rapid poate favoriza transmisia de COVID-19

Mai multe simulări au fost folosite pentru a prezice tiparele de dispersie a fluxului de aer și a picăturilor în situații în care COVID-19 ar putea fi răspândit. În revista Physics of Fluids, rezultatele arată importanța formei spațiului în modelarea modului în care se deplasează picăturile încărcate de virus prin aer. Simulările sunt utilizate pentru a determina tiparele de flux în spatele unui individ care merge în spații de formă diferită. Rezultatele relevă un risc mai mare de transmitere în unele cazuri, cum ar fi în spatele oamenilor care se mișcă rapid într-un hol lung și îngust.

Investigațiile anterioare au ajutat oamenii de știință să înțeleagă influența obiectelor, cum ar fi barierele de sticlă, ferestrele, aparatele de aer condiționat și toaletele, asupra modelelor fluxului de aer și asupra răspândirii virusului. Simulările anterioare au presupus de obicei un spațiu interior mare și deschis, dar nu au luat în considerare efectul zidurilor din apropiere, cum ar fi cele care ar putea exista într-un coridor îngust.

Coridoarele înguste, asociate cu o deplasare rapidă, pot favoriza răspândirea accentuată a SARS-CoV-2

Dacă o persoană care merge pe un coridor tușește, respirația îi expulzează picăturile care se deplasează în jurul și în spatele corpului persoanei, formând o undă asemănătoare unei bărci care formează o undă în apă. Cercetarea a dezvăluit existența unei „bule de recirculare” directă în spatele trunchiului persoanei și a unei unde lungi care se deplasează în spatele oamenilor înălțimea taliei.

„Modelele de flux pe care le-am găsit sunt strâns legate de forma corpului uman”, a spus autorul Xiaolei Yang. „La 2 metri în față, unda este aproape neglijabilă la înălțimea gurii și la înălțimea piciorului, dar este încă vizibilă la înălțimea taliei”, a mai precizat acesta.

Odată ce modelele fluxului de aer au fost determinate, investigația a modelat dispersia unei structuri de picături expulzat din gura persoanei simulate. Forma spațiului care înconjoară persoana în mișcare este deosebit de importantă pentru această parte a calculului. Au fost găsite două tipuri de moduri de dispersie. Într-un mod, structura de picături se desprinde de persoana în mișcare și plutește mult în spatele său, creând o bulă plutitoare de picături încărcate de virus. În celălalt mod, structura este atașată la spatele persoanei, situându-se în spatele lor ca o coadă ce se deplasează prin spațiu.

„Pentru modul detașat, concentrația picăturilor este mult mai mare decât pentru modul atașat, la cinci secunde după o tuse”, a spus Yang. „Aceasta reprezintă o mare provocare în stabilirea unei distanțe sociale sigure în locuri precum un coridor foarte îngust, în care o persoană poate inhala picături virale, chiar dacă pacientul infectat este departe.” Pericolul este deosebit de mare pentru copii, deoarece în ambele moduri, structura de picături plutește la o distanță deasupra solului, care este aproximativ jumătate din înălțimea persoanei infectate, informează Phys.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News