Studiu național: Criterii discriminatorii și locuințele sociale. Situația din mai multe județe

Centrul de Resurse Juridice lansează studiul “Identificarea criteriilor discriminatorii în acordarea locuințelor sociale”, care examinează situația la nivel național cu privire la stabilirea punctajelor și a criteriilor pentru acordarea de locuințe sociale prin hotărâri de consiliu local, din perspectiva accesului la locuințe sociale a grupurilor vulnerabile la discriminare și/ sau categorii defavorizate.

Studiul identifică o tipologie a criteriilor incluse în hotărâri, care discriminează categoriile de persoane eligibile pentru locuință sociale, deseori stabilind criterii suplimentare care au acest rezultat sau efect. Un exemplu des întâlnit este premierea persoanelor cu venituri mai mari și studii superioare în defavoarea celor cu venituri mici sau fără venituri sau cu nivel scăzut de educație formală.

Multe dintre cazurile analizate includ „cazul de excelență”, acordând puncte persoanelor care „contribuie la creșterea prestigiului orașului” (prin diverse performanțe, definite sau nu). Discriminatorii pentru persoanele care ar trebui să aibă acces la locuințe sociale sunt și criteriile care acordă puncte suplimentare pentru solicitanții care sunt funcționarii publici, angajați în instituții ori specialiști/ experți în diferite domenii sau care dovedesc „interesul copiilor lor pentru școală”. Un alt exemplu de criteriu inclus in multe dintre hotărârile analizate este obligația solicitantului de a nu avea debite restante la bugetul local și la furnizorii de utilități publice. 

În câteva cazuri deja, atât criteriul privind nivelul de studii, cât și cel privind obligația solicitantului de a nu avea debite la bugetul local au fost constatate ca discriminatorii de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, iar hotărârile au rămas definitive la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Cazuri de discriminare în mai multe județe

Prezența a 2, 3 și 4 criterii discriminatorii într-o singură hotărâre de consiliu local prevalează, iar această realitate denotă o discriminare multiplă sau intersecțională în accesul la locuințe sociale. Au fost identificate cazuri în care există până la 8 criterii discriminatorii într-o singură hotărâre (Baia Mare, județul Maramureș) sau 7 (Alba Iulia și Ocna Mureș, județul Alba șiDorohoi, județul Botoșani).

Criteriile și punctajele pentru stabilirea ordinii de prioritate în soluționarea cererilor de atribuire a unei locuințe sociale trebuie să aibă în vedere cu prioritate grupurile aflate în risc de excluziune socială (precum persoanele care locuiesc în locuințe improvizate, fără acces la utilități, de cele mai multe ori fără cărți de identitate, persoane fără loc de muncă sau care, exploatate fiind, nu pot dovedi prin acte existența unui loc de muncă, tineri care provin din sistemul de protecție a copilului, persoane cu dizabilități etc). Este necesară și urgentă acțiunea consiliilor locale de a revizui hotărârile prin eliminarea criteriilor care discriminează.

Cercetarea s-a desfășurat în perioada iulie-octombrie 2021 și a inclus un număr de 318 de localități (215 orașe și 103 municipii). Pentru elaborarea lucrării a fost analizat un număr total de 132 de hotărâri de la 81 de municipii și 51 de orașe (132 de unități administrativ teritoriale ne-au răspuns că nu dețin în administrare locuințe sociale, 33 de unități administrativ teritoriale nu au furnizat informații la solicitările formulate, în termenul prevăzut de lege, 17 unități administrativ teritoriale au furnizat răspunsuri incomplete, iar 4 orașe nu au adoptat hotărâri privind acordarea de locuințe sociale, deși întocmesc și reînnoiesc dosare pentru acordarea acestora).

Un rezumat în limba engleză este disponibil AICI.

Studiul face parte din proiectul “Nediscriminarea, dincolo de cuvinte”, proiect derulat de Centrul de Resurse Juridice cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Scopul proiectului este creșterea gradului de conștientizare a cetățenilor cu privire la nivelul de acceptare și internalizare a discursului urii în spațiul public și întărirea capacității acestora de identificare, raportare și combatere a discursului urii, inclusiv prin deconstruirea prejudecăților care îl susțin, prejudecăți despre diverse grupuri vulnerabile la discriminare, prin oferirea de instrumente și acces facil la informație.

Pentru mai multe informații, accesează și studiul ”Accesul la locuințe sociale și nediscriminarea” care analizează, la nivel general, cadrul legislativ relevant pentru dreptul la locuire din perspectiva accesării locuințelor sociale și situația grupurilor vulnerabile, cu accent pe populația de etnie romă, cât și cazuri specifice, precum Alba Iulia, Cluj-Napoca, Reghin.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News