Pasărea avea aproximativ de două ori dimensiunea unui kakapo, o specie pe cale de dispariţie, până acum cel mai mare papagal cunoscut. Rămăşiţele fosilizate ale papagalului uriaş au fost descoperite în apropiere de St Bathans, în centrul Insulei de Sud a Noii Zeelande, o zonă bogată în fosilele din Miocen, perioadă care a început acum circa 23 de milioane de ani şi s-a terminat în urmă cu 5 milioane de ani. Noua Zeelandă este cunoscută pentru păsările sale care nu zboară, de dimensiuni impresionante, cum a fost moa (Dinornis), o pasăre dispărută la sfârşitul secolului al XVIII-lea, a cărei înălţime putea ajunge la 3,6 metri.