Studiu: Singurătatea ne înrăutățește funcțiile cognitive. Cum să-ți antrenezi memoria?

Nu a trecut mult de când am avut de-a face cu ”distanțarea socială”, care a dus la o schimbare radicală a obiceiurilor noastre: contacte mai reduse cu oamenii, izolarea, ieșiri limitate...

Și chiar dacă astăzi pare o perioadă îndepărtată, pe care sperăm să o uităm cât mai repede, consecințele le vor purta cu noi pentru mult timp, dar nu doar din punct de vedere psihologic, și din punct de vedere fizic. În special în ceea ce privește deficiența cognitivă.

”De-a lungul celor doi ani de pandemie ne-am dat seama că izolarea forțată a avut un efect asupra performanței noastre cognitive. Ne-a lipsit stimulul social, a putea vorbi cu alți oameni, a interacționa, a ieși, ne-a încetinit unele dintre funcțiile creierului, cum ar fi planificarea zilei”, a explicat pentru Fanpage profesorul neuropsiholog Giuseppe Iannoccari.

Studiul spaniol care leagă singurătatea și problemele de memorie

O demonstrație, chiar dacă parțială, a legăturii dintre singurătate și problemele de memorie, a existat o cercetare recentă a Universității din Barcelona, ​​​​publicată în revista științifică Frontiers in Aging Neuroscience.

Savanții spanioli au analizat datele a 1537 de voluntari de diferite grupe de vârstă (două grupuri de bătrâni, unul german și unul suedez și un grup de adolescenți danezi) pornind de la măsurarea nivelului lor de singurătate.

Cu toate acestea, rezultatele nu au fost consistente între diferitele grupuri: în timp ce în grupul suedez sentimentele de singurătate au evidențiat o legătură cu decăderea memoriei, aceleași date nu au fost înregistrate în rândul participanților germani.

Potrivit  autoarei studiului, Cristina Solé-Padullés, ”Diferențele culturale în modul în care oamenii percep și fac față izolării sociale ar putea explica în parte discrepanțele constatate”.

Este adevărat că mai multe studii, cu eșantioane și mai numeroase, au arătat legătura dintre deficiența cognitivă și singurătate: în 2013 o cercetare pe peste șase mii de bătrâni, editată de English Longitudinal Study of Aging  a evidențiat modul în care oamenii cu o viață socială mai puțin activă raportaseră după patru ani un declin mai relevant al funcțiilor cognitive (în special memorie și fluență verbală).

Importanța capitalului social

Singurătatea, pe lângă faptul că este o situație practică, este și o condiție psihică.

”Capitalul social este un element cheie al sănătății creierului. Multe studii științifice au arătat că socializarea este un factor de protecție împotriva declinului cognitiv, chiar și din cauza Alzheimer sau a bolilor depresive”, susține neuropsiholog Giuseppe Iannoccari.

Construirea de prietenii, relații sociale, la bătrânețe este cu siguranță mai complicată decât atunci când ești tânăr, iar izolarea a contribuit la afectarea negativă a relațiilor din afara familiei.

”La bătrânețe, când părăsești lumea muncii, să-ți faci prieteni este dificil. Și riscul este tocmai acela de a te afla cu un capital social redus, cu o serie de efecte secundare asupra sănătății. Prin urmare, este important să intervii la timp, fără a fi descurajat. Vă puteți înscrie în cluburi, asociații, grupuri de mers pe jos sau de lectură. Este esențial să cauți noi stimuli și, de asemenea, să schimbi câteva cuvinte cu oamenii de pe stradă. Astăzi există multă izolare, contactul cu celălalt pare să provoace enervare, în schimb, a vorbi cu ceilalți este un factor de sănătate, un medicament naturist. Nu trebuie să uităm că suntem făcuți să fim împreună cu ceilalți ”, a mai adăuga profesorul Iannoccari.

Cum să-ți antrenezi memoria

Plasticitatea creierului ne permite să încercăm întotdeauna să recuperăm terenul pierdut.

”Dacă percepem că avem niște funcții ruginite, precum limbajul și memoria, sau o slabă capacitate de planificare, putem încerca să le antrenăm. Desigur, cu cât declinul este mai avansat, cu atât va fi mai greu, dar nimic nu ne va împiedica, cu un anumit angajament de a restabili nivelurile anterioare și poate chiar de a le crește”, a recomanadat Iannoccari.

Primul exercițiu constă în reelaborarea unei știri auzite la radio sau la televizor.

"După ce auzim știrea sau citim un ziar, să alegem un subiect și să încercăm să-l rezumam în zece puncte. Alegem cele zece puncte care ne-au impresionat cel mai mult. Putem face acest lucru și după o conversație cu un prieten, dacă persoana respectivă ne spune că a mers la un restaurant, de exemplu, imediat după aceea încercăm să ne amintim cele mai importante informații pe care ni le-a dat. În acest fel vom stimula multe funcții diferite și vom simți imediat creșterea vigoarea și eficiența minții noastre",  a spus profesorul neuropsiholog.

 Un alt exercițiu se referă la planificare.

"Planificarea este una dintre cele mai recente funcții executive ale creierului nostru. Este directorul nostru intern care se asigură că putem efectua o procedură și desfășuram activități într-o anumită secvență. Este situat în lobul frontal. Fiind una dintre cele mai recente zone ale dezvoltării creierului nostru, acesta este, de asemenea, mai vulnerabil și neținerea în formă poate cauza dificultăți. Exercitiul este simplu, consta in planificarea activităților de făcut după-amiaza. Și dacă chiar nu avem angajamente, plănuim o valiză imaginară, umplând-o cu obiecte în ordine de la cel mai mare la cel mai mic. Sau luăm pix și hârtie, scriem 20 de numere la întâmplare, nu în ordine și apoi le rescriem în ordine descrescătoare, în acest caz principiul este să punem ordine acolo unde există. Sfat suplimentar? Faceți aceste exerciții în compania cuiva”, a concluzionat profesorul neuropsiholog Iannoccari.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News