SUA și Rusia au încheiat negocierile privind Ucraina. Relațiile dintre cele două puteri, la cel mai scăzut nivel

UPDATE 6: Adjuncta secretarului de stat american Wendy Sherman a declarat că SUA au reiterat, în cadrul consultărilor de luni cu Rusia privind arhitectura de securitate, avertismentele occidentale în privinţa unei eventuale invadări a Ucrainei, au fost ferme în respingerea propunerilor de securitate ale Rusiei care sunt inacceptabile şi au transmis cu claritate că nu vor permite nimănui să pună capăt politicii uşilor deschise a NATO, în timp ce viceministrul de externe rus Serghei Riabkov a descris aceste consultări drept profesioniste, dar a estimat că este nevoie de compromisuri şi a cerut Washingtonului să nu subestimeze riscul unei confruntări, relatează Reuters şi AFP, scrie Agerpres. 

Wendy Sherman a mai spus că SUA au avut discuţii sincere şi directe cu delegaţia rusă pe durata a aproape opt ore. Ea a precizat că a evocat împreună cu omologul său rus la Geneva eventuale limite reciproce pentru rachete şi manevre militare în Europa.

Washingtonul a avertizat Moscova că "politica porţilor deschise" a NATO va continua în pofida solicitărilor ruse, a spus ea în cadrul unei teleconferinţe cu jurnalişti. Ea a adăugat că i-a transmis lui Serghei Riabkov că SUA sunt dispuse să continue aceste convorbiri pe viitor.

Wendy Sherman a mai precizat că Rusia nu a dat niciun răspuns la cererea americană privind o "detensionare" a situaţiei la frontiera ucraineană cu prilejul consultărilor de luni de la Geneva.

Adjuncta secretarului american de stat le-a explicat jurnaliştilor că Moscova poate angaja această detensionare "trimiţând în cazărmi soldaţii" comasaţi la frontieră în aceste ultime săptămâni. Întrebată dacă omologul ei rus Serghei Riabkov a dat garanţii în acest sens, ea a răspuns: "Nu cred că ştim răspunsul la această întrebare".

Riabkov a descris discuţiile cu SUA privind arhitectura de securitate drept profesioniste, dar a estimat că este nevoie de un progres şi de compromisuri.

Rusia este mulţumită de seriozitatea cu care Statele Unite au primit luni solicitările Rusiei privind garanţiile de securitate, a spus Riabkov la conferinţa de presă ulterioară consultărilor cu SUA, el asigurând că Rusia nu are intenţia să atace Ucraina.

Moscova urmează să decidă asupra continuării discuţiilor cu SUA după întâlnirile prevăzute săptămâna aceasta cu NATO şi în cadrul OSCE, a precizat oficialul rus.

El a apreciat că există o bază pentru o înţelegere între Rusia şi SUA şi că situaţia nu este disperată, dar a transmis Washingtonului să nu subestimeze riscul unei confruntări. Riabkov a confirmat că discuţiile de la Geneva nu au adus progrese în problema excluderii Ucrainei dintr-o eventuală nouă extindere a NATO, excludere cerută insistent de Moscova.

Moscova a dezvăluit pe 17 decembrie propunerile transmise Washingtonului, pe care le-a inclus în două proiecte de tratat, unul destinat SUA şi celălalt NATO. Rusia cere în principal excluderea oricărei noi extinderi a NATO, inclusiv către Ucraina, şi încetarea oricărei activităţi militare a acestei Alianţe şi a SUA în Europa de Est şi în spaţiul fost sovietic. 

UPDATE 5: SUA şi Rusia au încheiat consultările în domeniul securităţii de la Geneva, a anunţat luni Departamentul de Stat american, relatează Reuters.

Ambele părţi urmează să susţină briefing-uri pentru presă după negocierile în privinţa cărora Washingtonul a sperat că ar putea elimina pericolul unei noi invazii ruse în Ucraina fără a accepta vreuna dintre solicitările în domeniul securităţii ale Rusiei.

UPDATE 4: Există o îngrijorare legitimă din partea statelor aliate, inclusiv din partea României, cu privire la masarea de forţe ruse în proximitatea Ucrainei, în regiunea Mării Negre, o masare de trupe care este substanţială, neprovocată şi nejustificată, a afirmat, luni, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.

Ministrul Aurescu a susţinut, luni, o conferinţă de presă comună cu omologul din Pakistan, Makhdoom Shah Mahmood Hussain Qureshi.

El a declarat că "o serie de condiţii care au fost puse de Rusia tind să modifice parametrii arhitecturii europene de securitate".

"Noi suntem deschişi dialogului şi asta este poziţia pe care atât eu, cât şi ceilalţi colegi din NATO am exprimat-o în cursul zilei de vineri, la reuniunea extraordinară a miniştrilor de Externe, pentru că dialogul face parte din abordarea duală pe care NATO o are faţă de Rusia. Este o abordare care combină, pe de o parte, apărarea şi descurajarea şi, pe cealaltă parte, dialogul. Iar din perspectiva României (...), noi susţinem acest dialog, dar în acelaşi timp trebuie avut în vedere că acest dialog trebuie să fie bazat pe o serie de măsuri ferme şi credibile de descurajare", a arătat şeful diplomaţiei române.

Aurescu a subliniat că dialogul cu Federaţia Rusă "trebuie să se desfăşoare fără afectarea principiilor, valorilor şi angajamentelor care reprezintă fundamentul Alianţei, pentru că sunt o serie de propuneri ale Federaţiei Ruse care cu siguranţă sunt foarte greu de acceptat, dacă nu sunt chiar inacceptabile pentru aliaţi".

"Ceea ce este cel mai important este ca dialogul să aibă loc, el să se desfăşoare cu prezentarea tuturor argumentelor părţilor, iar obiectivul acestui dialog care se desfăşoară în mai multe etape şi pe diverse componente trebuie să fie dezescaladarea situaţiei de securitate. Este nevoie de o dezescaladare concretă, practică, în teren, să vedem o retragere a acestor trupe şi echipamente ruse, iar pe de altă parte este nevoie de încetarea utilizării ameninţării cu folosirea forţei. Acest aspect este inacceptabil din punctul de vedere al cadrului dreptului internaţional", a evidenţiat el.

Totodată, a menţionat că "deschiderea spre dialog a fost întotdeauna prezentă faţă de Federaţia Rusă".

Aurescu a adăugat că zilele acestea "este vorba despre un dialog şi nu despre o negociere", dialog care ar putea duce la "clarificarea poziţiilor".

Negocieri tensionate între ruşi şi americani au început, luni dimineaţă, la Geneva, pe fondul temerilor legate de invadarea Ucrainei de către Rusia, care pretinde o limitare a influenţei occidentale la frontierele sale, relatează AFP.

Reuniunea, care a debutat la ora locală 8,55 (7,55 GMT) la sediul reprezentanţei americane din Geneva, are loc la nivel de miniştri adjuncţi de Externe - secretarul de stat adjunct al SUA, Wendy Sherman, şi viceministrul rus de Externe, Serghei Riabkov -, a indicat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA.

UPDATE 3: Ucraina are "dreptul de a se apăra", iar dacă Rusia decide să recurgă la forţă, ea va avea "un cost semnificativ de plătit", a avertizat luni secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, citat de AFP.

"Noi trebuie să ajungem la o rezolvare politică, să evităm un conflict armat. Dar trebuie să fim pregătiţi pentru cazul în care Rusia, din nou, ar alege să utilizeze forţa armată, ar alege confruntarea în locul cooperării. Aşadar, trebuie să transmitem un mesaj foarte clar Rusiei că suntem uniţi şi că vor exista costuri severe", a declarat şeful alianţei nord-atlantice înaintea reuniunii Comisiei NATO-Ucraina, la care din partea Kievului participă vicepremierul pentru integrare europeană Olga Stefanişina.

"Este posibil să încheiem acorduri cu Rusia", nu a exclus Stoltenberg. "Eu nu cred că ne putem aştepta ca aceste întâlniri să rezolve toate problemele", a adăugat el, referindu-se la negocierile ruso-americane de luni de la Geneva, la reuniunea Consiliului NATO-Rusia de miercuri şi discuţiile programate pentru joi în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).

"Ceea ce noi sperăm este să ne punem de acord asupra unei căi de urmat, asupra unei serii de întâlniri, asupra unui proces", a afirmat secretarul general al NATO.

"Ar trebui cu toţii să realizăm că cererile Rusiei adresate ţărilor Alianţei nu pot constitui o poziţie de negociere", a reiterat Stefanişina în conferinţa de presă comună cu Stoltenberg. "Agresorul nu poate să pună condiţii până când tancurile ruseşti nu se retrag de la frontiera cu Ucraina", a insistat responsabila ucraineană.

Potrivit agenţiei de presă oficiale ucrainene Ukrinform, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a confirmat valabilitatea deciziilor summitului de la Bucureşti din aprilie 2008, conform cărora Alianţa Nord-Atlantică lasă uşa deschisă pentru Ucraina şi Georgia, în pofida retoricii agresive şi a şantajului din partea Rusiei.

UPDATE 2: Negocieri sub înaltă tensiune între ruşi şi americani au început luni dimineaţă la Geneva, pe fondul temerilor legate de invadarea Ucrainei de către Rusia, care pretinde o limitare a influenţei occidentale la frontierele sale, relatează AFP.

Reuniunea, care a debutat la ora locală 08:55 (07:55 GMT) la sediul reprezentanţei americane din Geneva, are loc la nivel de miniştrii adjuncţi de externe - secretarul de stat adjunct al SUA, Wendy Sherman, şi viceministrul de externe rus Serghei Riabkov -, a indicat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat.

Delegaţia rusă a sosit puţin după ora 08:30 (07:30), după delegaţia americană, sub supravegherea poliţiei.

Situată în cartierul internaţional din Geneva, reprezentanţa americană se află la câteva sute de metri de cea a Rusiei, nu departe de sediul ONU din oraşul elveţian

Aceasta este pentru a treia oară când Sherman şi Riabkov se întâlnesc la Geneva după summitul celor doi preşedinţi, Joe Biden şi Vladimir Putin, din iunie 2021, pe malul lacului Geneva.

Wendy Sherman şi Serghei Riabkov s-au întâlnit mai întâi pe 28 iulie la reprezentanţa permanentă a Statelor Unite, iar apoi la cea rusă, pe 30 septembrie.

Această a treia întâlnire lansează o săptămână diplomatică intensă în încercarea de dezamorsare a crizei explozive având în centru Ucraina. La sfârşitul după-amiezii de luni sunt prevăzute conferinţe de presă.

Poziții ferme înaintea negocierilor

Statele Unite şi Rusia s-au poziţionat ferm înaintea acestor negocieri. Washingtonul a avertizat asupra riscului de 'confruntare', iar Moscova a exclus orice concesie

Secretarul de stat al american, Antony Blinken, a cerut Rusiei să evite o nouă "agresiune a Ucrainei" şi să aleagă calea diplomatică, în timp ce Kremlinul, sub presiune pentru a-şi retrage trupele de la frontiera cu Ucraina, le solicită occidentalilor garanţii privind securitatea în Europa, inclusiv că NATO nu se va extinde mai spre est.

Pe lângă discuţiile americano-ruse de luni din Elveţia, o întâlnire NATO-Rusia este prevăzută miercuri la Bruxelles, urmată de o reuniune joi la Viena a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), pentru a-i include pe europeni, care se tem să nu fie marginalizaţi.

Occidentul şi Kievul acuză Rusia că a masat aproape 100.000 de soldaţi la frontiera ucraineană în vederea unei potenţiale invazii şi l-au ameninţat pe Vladimir Putin cu sancţiuni "masive" şi fără precedent dacă va ataca din nou Ucraina.

Aceste sancţiuni ar putea ajunge până la a exclude Rusia din sistemul financiar internaţional ori a împiedica intrarea în funcţiune a gazoductului Nord Stream 2.

UPDATE:

Unele mari state europene sunt îngrijorate de posibilele consecinţe economice ale unor noi sancţiuni impuse Rusiei, în situaţia în care aceasta din urmă va invada Ucraina, au declarat pentru Bloomberg o serie de surse din apropierea acestui dosar.

Aliaţii occidentali sunt uniţi în dorinţa lor de a evita un război pe măsură ce vor intra săptămâna aceasta înr-o serie de discuţii la nivel înalt cu Rusia, avertizând Moscova că riscă sancţiuni dureroase pentru orice agresiune. Printre acţiunile discutate se numără controlul exporturilor, reducerea accesului Rusiei la tehnologie şi chiar eliminarea sa din sistemul global al plăţilor financiare.

Cu toate acestea, sursele citate de Bloomberg susţin că deşi marile puteri din Europa Occidentală care sunt membre ale Uniunii Europene sunt angajate, în principiu, faţă de ideea unui răspuns semnificativ la o agresiune a Rusiei, unele şi-au exprimat şi îngrijorările cu privire la posibilele consecinţe asupra economiilor lor. Acest grup de ţări evaluează încă consecinţele economice şi legale ale posibilelor sancţiuni, adaugă sursele.

De asemenea, statele europene sunt îngrijorate de posibilele represalii ale Rusiei, precum întreruperea livrărilor cruciale de gaze naturale către un continent care se confruntă deja cu preţuri record la energie. În plus, orice răspuns la nivelul UE va trebui să fie convenit în unanimitate de toate cele 27 de state membre ale blocului comunitar, un grup care în general are opinii diferite cu privire la Rusia.

Aceste diferenţe de opinie scot în evidenţă dificultăţile cu care se confruntă SUA şi aliaţii săi în încercarea de a-l presa pe preşedintele Rusiei, Vladimir Putin să inverseze acumularea masivă de trupe de la graniţa cu Ucraina.

Un fost oficial care are legături cu actuala administraţie de la Washington a spus că un subiect de îngrijorare este cât de mult va fi de acord Germania, care tocmai a finalizat gazoductul Nord Stream 2, va fi de acord cu sancţiunile impuse Rusiei. Recenta plecare a Angelei Merkel din postul de cancelar al Germaniei a creat un vid în ceea ce priveşte liderul european care ar putea direcţiona UE pre un acord şi de asemenea să discute direct cu Putin.

Negocierile dintre diplomaţi americani şi ruşi încep luni la Geneva după săptămâni la rând de confruntare pe tema desfăşurării de trupe ruse în apropierea graniţei cu Ucraina, cu trimişi speciali cu experienţă de ambele părţi încercând să evite o criză.

Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe, Josep Borrell, şi secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, au abordat într-o convorbire telefonică tensiunile din Ucraina şi au subliniat că orice agresiune suplimentară la adresa acestei ţări "va avea consecinţe uriaşe". Borrell şi Blinken au căzut de acord că "orice discuţie despre securitate va avea loc în coordonare şi cu participarea UE". În fine, cele două înalte oficialităţi "au căzut de acord să menţină un contact strâns în aceste domenii prioritare".

Desfăşurarea a mii de militari ruşi a alimentat temerile privind o intervenţie militară directă a Rusiei în ţara vecină Ucraina, după ce Moscova a anexat unilateral peninsula ucraineană Crimeea în 2014 şi a sprijinit mişcările separatiste proruse din regiunea ucraineană Donbas, potrivit Agerpres.

Știre inițială:

Viceministrul de externe rus Serghei Riabkov a declarat că a avut o discuţie "complicată" duminică seara cu omoloaga sa americană, Wendy Sherman, începutul unei săptămâni diplomatice cu risc ridicat pentru a încerca dezamorsarea crizei explozive cu privire la Ucraina, comentează AFP.

"Discuţia a fost complicată, nu putea fi simplă", a spus Serghei Riabkov, citat de agenţia de presă Interfax, după o cină de lucru de două ore la Geneva cu subsecretarul de stat al SUA Wendy Sherman.

CITEȘTE ȘI   -   Conflict în Ucraina. Bogdan Chirieac: Occidentul nu trebuie să cedeze. Rusia nu-și permite un război pe termen lung

Rușii nu par deloc optimiști privind negocierile

Serghei Riabkov a apreciat discuţia ca fiind "serioasă". Luni ar trebui să urmeze o zi de negocieri. "Cred că mâine nu ne vom pierde timpul", a ministrul rus. Statele Unite şi Rusia s-au poziţionat ferm înaintea acestor negocieri. Washingtonul a avertizat asupra unui risc de "confruntare", iar Moscova a exclus orice concesie.

Secretarul de stat al american, Antony Blinken, a îndemnat Rusia să evite o nouă "agresiune a Ucrainei" şi să aleagă calea diplomatică, în timp ce Kremlinul, sub presiune pentru a-şi retrage trupele de la frontiera cu Ucraina, solicită occidentalilor garanţii privind securitatea în Europa, inclusiv că NATO nu se va extinde mai spre est.

În cursul dineului de lucru, Wendy Sherman "a subliniat sprijinul Statelor Unite pentru principiile internaţionale de suveranitate, integritate teritorială şi libertatea ţărilor suverane de a-şi alege propriile alianţe", potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat american.

Cu câteva ore înainte de acest dineu, Serghei Riabkov s-a declarat "dezamăgit de semnalele venite în ultimele zile de la Washington, dar şi de la Bruxelles", unde îşi au sediul UE şi NATO, potrivit agenţiilor ruse de presă.

CITEȘTE ȘI   -   Spre Geneva prin Almatî

Întâlnire NATO-Rusia, la Bruxelles

Această întâlnire a lansat o săptămână diplomatică intensă. Pe lângă discuţiile americano-ruse din Elveţia luni, o întâlnire NATO-Rusia este prevăzută miercuri la Bruxelles, apoi o reuniune joi la Viena a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), pentru a include europenii, care se tem să fie marginalizaţi.

Există o cale a dialogului şi a diplomaţiei pentru a încerca să rezolvăm unele dintre aceste diferenţe" a declarat Antony Blinken duminică la postul american CNN.

Cealaltă cale este cea a confruntării şi a consecinţelor masive pentru Rusia, dacă aceasta îşi repetă agresiunea asupra Ucrainei. Urmează să vedem în ce direcţie este dispus să meargă preşedintele (rus Vladimir) Putin", a spus el.

Occidentul şi Kievul acuză Rusia că a staţionat zeci de mii de soldaţi la frontiera ucraineană în vederea unei posibile invazii şi l-au ameninţat pe Vladimir Putin cu sancţiuni "masive" şi fără precedent dacă va ataca din nou Ucraina.

Aceste sancţiuni ar putea ajunge până la a exclude Rusia din sistemul financiar internaţional ori a împiedica intrarea în funcţiune a gazoductului Nord Stream 2, dorit de Kremlin.

Obiectivul occidentalilor este de a se arăta mai hotărâţi decât în 2014, când Moscova a anexat peninsula ucraineană Crimeea fără ca alianţa americano-europeană să reuşească să o oprească.

Kremlinul susține că Occidentul provoacă Rusia

Preşedintele Vladimir Putin, care a discutat telefonic de două ori cu omologul său american, Joe Biden, de la începutul acestei noi crize, a avertizat că noi sancţiuni ar fi o "greşeală colosală" şi a ameninţat cu un răspuns "militar şi tehnic" în cazul "menţinerii liniei agresive foarte clare" a rivalilor săi.

Kremlinul susţine că Occidentul provoacă Rusia prin staţionarea de militari la porţile sale şi înarmarea soldaţilor ucraineni care luptă împotriva separatiştilor pro-ruşi în Donbass, estul Ucrainei.

Prin urmare, el solicită un tratat major care să prevadă excluderea aderării Ucrainei la NATO, precum şi retragerea soldaţilor americani din cele mai estice ţări ale Alianţei Nord-Atlantice.

Dar americanii au dat asigurări că nu vor să-şi reducă trupele din Polonia sau din ţările baltice şi ameninţă că le vor întări dacă ruşii trec la ofensivă.

"Riscul unui nou conflict este real", a avertizat vineri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

"Cu siguranţă face parte din strategia lor să vină cu o listă de cereri absolut inadmisibile şi apoi să susţină că cealaltă parte nu joacă jocul şi să folosească asta ca o justificare pentru o agresiune", a subliniat Antony Blinken.

Pentru John Herbst, fost ambasador american în Ucraina, desfăşurarea militară rusă este o "cacealma uriaşă" a lui Vladimir Putin pentru a câştiga concesii.

"Atât timp cât administraţia Biden rămâne cel puţin la fel de fermă ca în prezent", a spus expertul grupului de reflecţie Atlantic Council, "acest lucru ar trebui să fie suficient pentru a-l împiedica pe Putin să invadeze Ucraina, dar nu exclud o operaţiune mai limitată".

Uniunea Europeană dorește să fie la masa discuțiilor

Dincolo de criza ucraineană, Washingtonul speră să profite de discuţii pentru a aduce pe drumul cel bun relaţiile americano-ruse, la cel mai scăzut nivel de la sfârşitul Războiului Rece. Şi poate să obţină anumite progrese în alte dosare, cum ar fi dezarmarea.

De la Paris la Berlin trecând prin Bruxelles, apelurile s-au înmulţit pentru a face un loc real la masa negocierilor pentru ţările vechiului continent, şi în special pentru Uniunea Europeană - în faţa Kremlinului care pare să dorească să privilegieze discuţiile bilaterale ruso-americane.

Un test pentru Statele Unite conduse de Joe Biden care, în ciuda promisiunilor de concertare, şi-a iritat aliaţii europeni dând impresia că merge singur în privinţa Afganistanului sau a strategiei anti-China, scrie Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News