Suedia, ţară nealiniată şi unde dezbaterea asupra unei eventuale candidaturi pentru aderarea la NATO se intensifică în urma invaziei Rusiei în Ucraina, nu trebuie să ia o asemenea decizie ''cu lejeritate'', a declarat duminică premierul Magdalena Andersson, potrivit AFP.
Am fost nealiniaţi timp de 200 de ani şi acest lucru ne-a fost util (...), o decizie nu trebuie luată cu lejeritate, a spus şefa guvernului suedez la o conferinţă de presă desfăşurată în marja manifestărilor de 1Mai.
Trebuie să reflectăm la ce este mai bine pentru Suedia. Să schimbăm calea sau să nu facem nimic, în ambele cazuri este o alegere şi niciuna dintre aceste două alegeri nu este simplă sau lipsită de riscuri, a subliniat Magdalena Andersson. Depunerea unei candidaturi la NATO este o chestiune foarte, foarte dificilă care necesită o analiză aprofundată, a insistat ea.
Partidul său social-democrat, în mod tradiţional opus aderării la NATO, a anunţat cu o săptămână în urmă că va lua o decizie asupra acestui subiect până pe 24 mai.
Agresiunea Rusiei asupra Ucrainei a basculat în rândul opiniei publice suedeze opţiunea despre o posibilă candidatură la NATO, susţinută acum de o majoritate de 54%, conform unui sondaj recent. O decizie privind aderarea la NATO este aşteptată în săptămânile următoare şi în Finlanda vecină, unde parlamentul de la Helsinki a început deja să dezbată subiectul, scrie Agerpres.
Polonia este dispusă să acţioneze ca garant al securităţii Ucrainei, în cadrul unui posibil tratat de securitate care să deschidă calea păcii cu Rusia, potrivit lui Jakub Kumoch, responsabil pentru politică internaţională la biroul preşedintelui polonez Andrzej Duda, relatează duminică agenţia EFE.
Preşedintele şi guvernul au luat decizia că Polonia nu se va sustrage responsabilităţii sale, a declarat Jakub Kumoch într-un interviu acordat cotidianului Gazeta, precizând că la Varşovia se află în discuţie un proiect de acord între Ucraina şi statele garante.
Acest proiect, elaborat de guvernul preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a fost trimis statelor dispuse în principiu să acţioneze ca garanţii, oficialul polonez menţionând Statele Unite, Regatul Unit, Germania, Franţa şi Turcia, printre altele. Vezi articolul inițial aici!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu