Summit NATO 2014. Noul Război Rece începe în plin

Bugetele militare ale țărilor membre vor crește substanțial, scrie Chirieac. Metodele Războiului Rece vor reveni în actualitate, cu expulzări de diplomați, cu acțiuni de propagandă și de diversiune. Vor izbucni conflicte locale, desfășurate pe teritoriul fiecăreia dintre părți. În zilele noastre, ar putea fi sprijinite mișcările teroriste.

Procesul de globalizare va avea mult de suferit. Accesul la noile tehnologii va fi puternic restricționat, iar confruntarea se va muta în primul rând în domeniul economic. Cel puțin pe termen scurt și mediu, recesiunea economică va lovi atât Statele Unite, cât mai ales Europa.  

Mesajul transmis de Victoria Nuland implică România

În acest tip de război, sunt de așteptat schimbări fundamentale în structura politicului românesc, crede Bogdan Chirieac, deoarece performanța slabă a politicienilor români este, în sine, o vulnerabilitate în fața provocărilor Rusiei. Permeabilitatea la corupție a administrației este considerată de SUA o mare problemă, nu numai a României, ci în întreg flancul estic. Acum înțelegem ce a vrut să spună Victoria Nuland în primavară, când a declarat că SUA vor participa activ în lupta împotriva corupției în tot Estul Europei.

Un Plan Marhall care să susțină economic democrațiile de la frontiera cu Rusia este de așteptat. Americanii vor fi tot mai prezenți în România, așa cum românii și-au dorit enorm atât în vremea comunismului, cât și după prăbușirea acestuia. Principala problemă, la care trebuie să răspundă atât elitele locale, cât și SUA este că România ar trebui sprijinită nu doar cu tancuri și avioane în fața unei Rusii tot mai greu de anticipat, ci și cu proiecte economice, care să facă diferența între modul de viață rusesc și cel occidental.

Iată întreg editorialul scris de Bogdan Chirieac:

Noul Război Rece începe în plin

Atacul militar al Rusiei în Ucraina schimbă fundamental datele politicii externe internaționale. Până la începutul lui 2014, Rusia era considerată un stat capitalist în curs de democratizare, iar Vladimir Putin, copilul teribil care-l conduce. După cele petrecute în Ucraina, ne întoarcem, vrând-nevrând, la perioada cea mai dură din epoca Războiului Rece.

Occidentul a aflat astfel că Rusia țaristă, sovietică sau capitalistă are aceleași tendințe expansioniste.
Acest lucru duce la schimbări profunde în lumea în care trăim. Cel puțin câteva dintre ele merită consemnate pe scrut.

  1. NATO, organizație politico-militară care a acționat pentru scurtă vreme și numai cu atacuri aeriene în fosta Iugoslavie, în 1999, iar începând din 2001, în Afganistan, va cunoaște o restructurare profundă. Practic, reînvie NATO.

  2. Bugetele militare ale țărilor membre vor crește substanțial. Probabil, că principala contribuţie o vor avea tot Statele Unite, care însă cheltuiesc deja 640 miliarde dolari anual pentru înarmare.

  3. Toate metodele Războiului Rece vor redeveni actuale. Astfel, vor exista relații diplomatice încordate, cu expulzări de diplomați, cu cazuri de spionaj, cu acțiuni de propagandă, cu acțiuni de diversiune, inclusiv conflicte locale desfășurate pe teritoriul fiecăreia dintre părți. În vremea disputelor capitalist-comuniste, în general, se provocau conflicte în Africa, Asia și America Latină. Erau așa-numitele "mișcări de eliberare națională". Războaiele locale erau sprijinite de cele două părți și ne amintim și astăzi de Războiul din Coreea sau de Războiul din Vietnam. În zilele noastre, ar putea fi sprijinite mișcările teroriste, care ar putea provoca la fel de mult rău ca și conflictele din epoca Războiului Rece.

  4. Procesul de globalizare va avea mult de suferit. Accesul la noile tehnologii va fi puternic restricționat, războiul se va muta în primul rând în domeniul economic. Președintele Putin a și făcut două mișcări importante. Prima mișcare a fost contractul de livrare de gaz pentru China în următorii 30 de ani, cu o valoare estimată de 400 miliarde de dolari. A doua: crearea unei Bănci Mondiale și a unui FMI pentru țările în curs de dezvoltare de către țările BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud). Rolul conducător a fost lăsat de Rusia pentru China, țară al cărei PIB se apropie vertiginos de cel al Statelor Unite, din cauza faptului că are de cinci ori mai mulți locuitori decât America. Ținta acestor instituții este evidentă: detronarea supremației dolarului în schimburile comerciale internaționale. Astăzi, pe planeta Pământ, cotațiile la energie, materii prime sau cereale și, în general, orice fel de mărfuri, sunt în dolari americani. Rusia și China par că vor să schimbe acest sistem.

  5. Cel puțin pe termen scurt și mediu, recesiunea economică va lovi atât Statele Unite, cât mai ales Europa. Embargoul asupra Rusiei va provoca daune importante de ambele părți. În Rusia, condusă astăzi în mod dictatorial, aceste mișcări au mai puțină importanță. În lumea liberă, de exemplu, posibila grevă a lucrătorilor francezi care nu-și mai primesc salariile fiindcă nu s-au mai exportat navele Mistral va avea răsunet și impact.

  6. Cât priveşte România, istoria ne-a dat posibilitatea să jucăm în Războiul Rece, atât de-o parte, cât și de cealaltă. Până în 89, România a fost în lagărul țărilor comuniste. În acest moment, România se află de partea Occidentului. În acest tip de război, sunt de așteptat schimbări fundamentale în structura politicului românesc. Pur și simplu, performanța slabă a politicienilor români este în sine o vulnerabilitate în fața provocărilor Rusiei. O țară ca România, care ar putea fi determinată să se întoarcă împotriva NATO, fie măcar la nivel declarativ, ar constitui un succes propagandistic uriaș pentru Moscova. Permeabilitatea la corupție a administrației românești este considerată de SUA o mare problemă; dar nu numai a României, ci a întregul flanc estic. Acum înțelegem ce a vrut să spună Victoria Nuland în primavară, când a declarat că SUA vor participa activ în lupta împotriva corupției în tot Estul Europei.

  7. O componentă importantă, neluată în seamă până acum de SUA, este nivelul redus de prosperitate în flancul estic al NATO, în special în România și Bulgaria. În celălalt Război Rece, început după Al Doilea Război Mondial, planul Marshall a creat, în fața Cortinei de Fier impusă de comuniști, o lume mai prosperă. În final, această prosperitate a contribuit fundamental la prăbușirea sistemului comunist.

Americanii vor fi tot mai prezenți în România, așa cum românii și-au dorit enorm atât în vremea comunismului, cât și după prăbușirea acestuia. Este adevărat că mandatul ambasadorului Mark Gitenstein și al înlocuitorului său, Duane Butcher, nu au contribuit la promovarea imaginii pozitive a Americii în țară. Cu toate acestea, românii rămân foarte deschiși față de americani. Problema este că România ar trebui sprijinită nu doar cu tancuri și avioane în fața unei Rusii tot mai greu de anticipat, ci și cu proiecte economice, care să facă diferența între modul de viață rusesc și cel occidental.

Lucrurile se vor deprecia rapid în perioada următoare în Ucraina și se vor complica mult în Republica Moldova. În Ucraina, evenimentele sunt grave. Probabil că Putin va anexa tot estul țării și va pune la Kiev un guvern care să îi fie favorabil. În Republica Moldova, lucrurile nu sunt atât de avansate, dar vor ajunge astfel, dacă Vestul va ezita în continuare să acorde întregul său sprijin acestui teritoriu cu numai 4 milioane de locuitori.
Pacea, pe care europenii au considerat-o ca pe un dat de la Dumnezeu în ultimii 70 de ani, va fi din nou un deziderat în anii care vin.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News