Summit-ul UE, dominat de viziuni anti migrație. Presiuni din partea Poloniei

Printre alte subiecte importante aflate pe agenda liderilor europeni se numără reafirmarea sprijinului neclintit pentru Ucraina în fața invaziei ruse și apeluri pentru o încetare a focului și o de-escaladare a ostilităților în Orientul Mijlociu, conform surselor diplomatice.

Însă cea mai intensă dezbatere se va concentra pe problema migranților care sosesc ilegal în cele 27 de state membre ale UE, fie pe cale terestră, din est, fie pe mare, din sud. Majoritatea guvernelor UE consideră această situație o amenințare politică și de securitate, care alimentează creșterea partidelor populiste și de extremă dreapta, influențând rezultatele alegerilor.

„Migrația va fi un punct major de discuție”, a scris Charles Michel, președintele Consiliului European, în scrisoarea de invitație adresată liderilor europeni. „Ne vom concentra pe măsuri concrete pentru a preveni migrația ilegală, inclusiv pe întărirea controlului la frontierele externe, consolidarea parteneriatelor și politicile de returnare”, a adăugat el.

Deși numărul migranților ilegali care au ajuns în Europa anul trecut a fost mai mic de o treime față de criza migrației din 2015, Frontex, agenția europeană pentru frontiere, a raportat că numărul acestora a scăzut și mai mult în primele nouă luni din acest an, ajungând la 166.000. Cu toate acestea, migrația la granița UE cu Belarus a crescut cu 192% în perioada ianuarie-septembrie, înregistrând 13.195 de sosiri, iar numărul celor care au ajuns pe Insulele Canare, în largul coastei vestice a Africii, s-a dublat la 30.616.

Deși sosirile ilegale sunt în scădere, percepția publicului este diferită, fiind amplificată de incidente precum atacul cu cuțitul din Solingen, Germania, din luna august, comis de un adept al Statului Islamic.

Migrația: Prioritate politică în Europa

Migrația a devenit una dintre prioritățile politice de top în majoritatea statelor membre ale UE, conform unui diplomat european de rang înalt. Politicienii de dreapta folosesc incidentele precum cel din Solingen pentru a critica dezbaterea pe tema imigrației. „Partidele populiste folosesc frica pentru a transforma acest subiect într-o oportunitate politică, iar ca răspuns, guvernele trebuie să ia măsuri concrete pentru a gestiona această percepție”, a explicat diplomatului UE.

În fața presiunilor electorale, Germania a introdus controale la frontierele cu toate țările vecine, suspendând temporar libertatea de circulație din spațiul Schengen. Franța, Danemarca, Suedia, Austria, Italia și Slovenia au urmat acest exemplu, impunând și ele verificări la frontiere.

Polonia, care se pregătește pentru alegerile prezidențiale din mai, dorește suspendarea temporară a dreptului de azil pentru migranții care trec granița din Belarus, aliat al Rusiei, o mișcare controversată, considerată de mulți ca o încălcare a Cartei Drepturilor Fundamentale a UE. Varșovia se inspiră din măsurile Finlandei, care, confruntată cu un aflux de migranți împinși de Rusia peste graniță, a suspendat aceste drepturi în iulie.

Deși UE a adoptat în mai un nou set de reguli pentru gestionarea migrației, cunoscut sub numele de Pactul privind Migrația, implementarea sa completă nu va avea loc până la mijlocul anului 2026.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News