"Sunt generalizări proaste". De ce este considerată România o țară coruptă. Istoricul Ioan-Aurel Pop: Gradul de delațiune, de minciună e cam la fel la fiecare popor. Problemele sunt altele
Istoricul Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, a vorbit despre originile poporului român și de ce este considerată România o țară coruptă.
"Noi nu suntem un popor balcanic"
"Obiceiurile bizantine ne vin în primul rând din organizarea Bisericii, prin felul de a fi ca biserică răsăriteană și numele de Biserică bizantină e foarte frumos, pentru mine. De fapt, termenul de ortodox a apărut pentru Biserica răsăriteană mult mai târziu, în secolul XIV, și pentru Biserica catolică din Occident, care se declara ortodoxă, adică dreaptă. Dreapta credință. Așdara, obiceiurile bizantine vin din această vecinătate a noastră cu Peninsula Balcanică. Noi nu suntem un popor balcanic.
Suntem un popor carpatic, că nu trăim în Balcani. Peninsula Balcanică, din punct de vedere geografic, ține până la Valea Dunării. La Sud de Dunăre, e Peninsula Balcanică, la Nord e zona carpatică. Lanțul carpatic e al doilea lanț muntos, după Alpi. Dar trăind în vecinătate, am dobândit aceste lucruri de o oarecare lentoare orientală, de nerespectare a cuvântului dat, de promovare a unor idei ale noastre și ale unor dorințe, prin bacșiș, prin dare - astea nu pot fi scoase din mintea noastră, pentru că unele au intrat așa de adânc, încât un om care vrea să fie convins, să zicem, să nu îi dea unui medic ceva, dacă vrei să îl convingi, se consideră jignit și spune: "Domnule, e plăcerea și bucuria mea!”.
Vezi și: Știm cine suntem? Istoricul Ioan-Aurel Pop: Nu toți românii sunt convinși că sunt români
Imagine cu rol ilustrativ / Sursa foto: Freepik
"De aia noi apărem și la corupție"
Eh, un străin nu le înțelege. De aia noi apărem și la corupție. Nu pentru că nu am avea corupție - avem într-un grad foarte mare -, dar vin occidentalii, cum veneau tinerii aceia după Revoluție și voiau să ne evanghelizeze, vă aduceți aminte, îmbrăcați în costume negre cu cămăși albe, și trebuia să le spui că noi suntem demult evanghelizați. Eh, vin și ne întreabă dacă noi am dat bacșiș la frizer - eh, bine, la frizer dau și eu - dar medicilor, în primul rând, sau la profesori, dacă doamnelor profesoare sau educatoare le duc copii cadouri, flori și încă ceva... Și românul zice da. El se duce și notează gradul de corupție, în funcție de treburile astea. Astea intră în mentalul nostru.
Mie îmi place să spun că suntem un popor occidental. Dar nu suntem. Suntem occidentali prin nume, că numele de români vine de la Roma, prin limbă, că limba noastră e o limbă romanică și leagănul limbilor romanice e acolo. Noi suntem singura limbă romanică izolată de restul latinității, prin origine, că tuturor alor noștri, mari, nu numai ardelenilor, care sunt obsedați de latinitate, dar și cronicarilor moldoveni, și lui Cantemir le-a plăcut să spună că ne tragem de la Roma. Așadar, prin câteva elemente. Ah, și prin forma de creștinare. Dvs. aveți o sensibilitate specială pentru asta. Noi ne-am creștinat în limba latină, asta e indubitabil.
Imagine cu rol ilustrativ / Sursa foto: Freepik
Dar când ne-am creștinat Biserica, câteva secole mai târziu, noi am avut secole de creștinism popular, necanonic, dar real. Care a funcționat. Creștinismul era acolo unde erau oamenii. Unde era un grup de oameni era și un preot. Unii dintre ei purtau masa altarului în spate, sfințită. Și când ajungeau între oameni, găseau un suport, puneau masa altarului și făceau slujba după rânduială. Dar ei nu erau canonici, nici episcopii.
Când am devenit canonici, primul model de organizare a unei Biserici, în vecinătatea noastră, a fost Biserica bulgară. Biserica Bulgară era de limbă slavă, trăiseră frații Chiril și Metodiu, ei au introdus acest alfabet - la început a fost glagolitic, știți alfabetul chirilic, după numele lui Chiril, și noi am împrumutat. Dacă fondul nostru creștin era latin, forma de organizare a credinței prin Biserică a fost slavă. Atunci avem elemente. Am păstrat alfabetul chirilic, lumea nu crede, până la Alexandru Ioan Cuza.
Imagine cu rol ilustrativ / Sursa foto: Freepik
"Când aud acele lucruri, mă revolt. Sunt generalizări proaste"
Așadar, noi avem o latură occidentală și una răsăriteană. Un răuvoitor ar zice că nu suntem nici în cal, nici în căruță, suntem așa... Eu văd aici sinteza, adică puterea noastră de a sintetiza, pe care, în momente rare din istoria noastră, am demonstrat-o. Cantemir a devenit european și membru al Academiei din Berlin pentru că a ilustrat aceste două laturi într-o manieră excepțională.
În istorie, noi, când am acționat câteodată, la Primul Război Mondial, când am decis să fim neutri, România. Ceilalți români au participat la război din 1914, jumate din români care erau în Austro-Ungaria, în Rusia, au intrat în război repede. Dar România de atunci, aia mică, a intrat în Război numai în 1916, când am participat la Primul Război Mondial - am făcut un gest, iarăși, de îmbinare judicioasă și corectă a zestrei noastre răsăritene cu Occidentul. Ne-am dus cu Anglia și Franța. Gândul nostru a fost că mergem cu Anglia și Franța. Rusia era pusă un pic între paranteze, dar și Rusia era între ele.
Imagine cu rol ilustrativ / Sursa foto: Freepik
Așadar, am avut momente excepționale când ne-am manifestat cu puterea noastră de sinteză. Și mă întreb mereu de ce astăzi, când Europa este în parte unită, și noi facem parte din acest club select – e adevărat că suntem mereu ultimii în acest club, și suntem dați mereu exemplu cu Bulgaria, și unii occidentali, rău voitori, spun: "două țări ortodoxe, ortodocșii sunt mereu înapoiați”. Eu când aud acele lucruri, sigur că mă revolt, pentru că sunt generalizări proaste.
Caragiale are un fragment destul de lung, în care zice cam așa: "gradul de inteligenți și de proști, proporția, la orice popor, e identică, asemănătoare. Nu există popoare formate din deștepți și popoare formate din proști.” Gradul de delațiune, de minciună, e cam la fel, la fiecare popor. Problemele sunt altele - de aplicare. Noi avem capacitatea și toate premisele de a ne corecta defectele ca popor. Și, dacă mă întrebați, și aici iarăși ține de viitor și mie nu îmi place să vorbesc de viitor, dar totuși, de prezent, să zicem, secretul unei reușite în acțiunile noastre viitoare, după exemplele din trecut, ar fi o elită bună", a spus Ioan-Aurel Pop, în podcastul Avangarda.
Vezi și: Pericolul elitelor în societate. Acad. Ioan-Aurel Pop: Sunt situații când elita nu e bună...
Despre Ioan-Aurel Pop
Invitatul e un intelectual pe care fostul ministru al Culturii, Ionuț Vulpescu, îl prețuiește foarte mult și care atunci când a deschis acest proiect, a avut încredere și bucurie să fie prima voce care răsună de la microfonul podcastului.
Invitatul ediției aniversare și speciale de Crăciun e profesor, părinte și prieten, și a educat generații întregi știind că istoria s-a scris și se scrie pe măsură ce o trăim. Nu e alergic la politică, dar pentru domnia sa, politica înseamnă lupta pentru putere, or marea sa pasiune a fost lupta pentru cunoaștere. Nu se supără că unii asumă că ar fi naționalist și conservator, câtă vreme a fi naționalist înseamnă a iubi țara, și a fi conservator presupune a proteja tradițiile.
Specialist în Evul Mediu, și totuși, unul dintre cei mai buni moderniști pe care îi cunoaștem. Nimeni nu unește în povești lumea veche și lumea nouă mai bine decât o face Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române. Iar duminică, în ajun de Crăciun, la aniversarea a doi ani ai podcastului Avangarda, publicul va asculta un dialog despre manierele, credințele și istoria unei Românii declinată prin toate timpurile istoriei: trecut, prezent și viitor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ion Iliescu, lecție pentru ”noua clasă politică”, greu de înțeles de către luzării momentului de Val Vâlcu
