Sunt stângacii cu adevărat speciali?

De obicei, stângacii şi dreptacii sunt judecaţi după mâna dominantă. Pentru a o determina se folosesc chestionare personalizate. Cel mai faimos este Edinburgh, dar toate sunt similare: o persoană este întrebată cum preferă să efectueze diferite acţiuni. Cel care oferă cele mai bune indicaţii dintre toate este cel în care persoana trebuie să ţină în mână un ciocan, deşi în afara laboratoarelor şi cabinetelor medicale indiciul e dat de mâna cu care scrie o persoană.

Există, de asemenea, un picior dominant (şi chiar un ochi!). Acest lucru se observă în fotbal: stângacii sunt foarte apreciaţi pentru că se simt mai confortabil să joace pe partea stângă a terenului şi este dificil pentru adversarii dreptaci să joace cu ei. În 2016, oamenii de ştiinţă au calculat că 31% dintre jucătorii echipei naţionale de juniori olandeze aveau piciorul stâng dominant. În afara terenului, stângacii sunt de trei ori mai puţin obişnuiţi: sunt puţin mai mult de 10%, iar alţi 9% dintre oameni preferă una sau cealaltă mână (şi, de altfel, un picior).

Dar, indiferent de preferinţă, oamenii pot folosi totuşi o a doua mână. Cât de bine face acest lucru este evaluat de trei indicatori: puterea de prindere, viteza şi agilitatea. S-ar părea că priceperea depinde direct de preferinţe, dar experimentele arată că nu este întotdeauna cazul. În plus, contează o sarcină anume. Geneticianul şi neurologul Daniel Geschwind a spus odată că stângacii adesea folosesc ambele mâini mai bine.

De ce unii sunt stângaci şi alţii dreptaci?

Încă din a 14-a săptămână de sarcină, embrionul uman îşi întoarce de obicei capul spre dreapta şi suge degetul mâinii drepte (este interesant că doar două treimi dintre oameni îşi înclină capul spre dreapta când se sărută - un alt exemplu pentru scara şi împotriva împărţirii în două grupe). Acest lucru indică de obicei dacă copilul va fi dreptaci sau stângaci, o trăsătură care poate fi presupusă a fi oarecum înnăscută.

Potrivit unei ipoteze, stângacii îşi dezvoltă din uter creierul într-un mod special din cauza testosteronului. Prin urmare, există aproximativ un sfert mai mulţi stângaci în rândul bărbaţilor decât în ​​rândul femeilor. Iar nivelul şi susceptibilitatea la testosteron pot depinde de genele mamei şi ale copilului. Ereditatea este indicată şi de faptul că părinţii stângaci au şanse mai mari să aibă copii stângaci, iar dacă unul dintre gemeni este stângaci, atunci cel de-al doilea va fi mai probabil stângaci. 

Oamenii de ştiinţă au încercat să găsească gena care determină această trăsătură. Analiza datelor privind o jumătate de milion de britanici a arătat că sunt mai mulţi stângaci printre cei născuţi cu greutate mică, gemeni şi femei născute vara, dar dacă luaţi toate anotimpurile, atunci sunt şi mai mulţi stângaci. Este mai probabil să fie cei care nu sunt alăptaţi. În cele din urmă, ponderea stângacilor a crescut până în 1970, iar printre cei născuţi în afara Marii Britanii, sunt cu aproape o treime mai puţini. 

Diferenţe în creier

Deşi stângaciul este un fenomen binecunoscut, dar misterios, nu a fost studiat cu adevărat până în anii 1970 . După aceea, oamenii de ştiinţă au emis ipoteza că stângacii devin aşa din cauza leziunilor la naştere sau că în timpul sarcinii, hormonii sexuali (în primul rând testosteronul menţionat) pot perturba dezvoltarea creierului. Aceste presupuneri au fost susţinute de statistici: se presupune că oamenii stângaci au mai multe şanse de a avea unele tulburări neurologice, mentale şi chiar boli autoimune şi trăiesc în medie cu şapte ani mai puţin decât cei dreptaci. Aceste diferenţe se reduc la activitatea sistemului nervos, în primul rând a creierului. Emisferele creierului sunt responsabile pentru diferite funcţii. De ce este aşa nu este complet clar. Ipoteza principală este că duplicarea funcţiilor ar fi ineficientă. Creierul reprezintă doar 2% din greutatea corporală, dar consumă 20% din energie, iar un cap mare la copii complică naşterea. Specializarea permite, de asemenea, procesarea mai rapidă a informaţiilor şi chiar calculul paralel, se arată într-un raport publicat în revista Nature.

Se credea cândva că oamenii dreptaci sunt dominanți pe creierul stâng, în timp ce cei stângaci sunt dominanți pe creierul drept. De fapt, nu se ştiu multe despre asta. Un experiment recent a arătat că, la oameni dreptaci, este mai probabil ca o emisferă să o suprime pe cealaltă, iar la stângaci, este mai probabil să lucreze în paralel. Oamenii stângaci sunt probabil diferiţi de cei dreptaci, dar o cercetare bună în acest sens lipseşte, iar diferenţa nu pare să fie atât de mare pe cât sugerează stereotipurile. Nu toţi dreptacii ascultă doar de raţiune, la fel cum nu toţi stângacii au intuiţie şi abilităţi creative excepţionale. Persoanele stângace sunt într-adevăr mai susceptibile de a avea dislexie, schizofrenie şi alte tulburări, dar asta nu înseamnă că stângaciul este o patologie.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News