Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului este una dintre cele mai mari din praznice din Biserica Ortodoxă Română, ținut în ziua de 15 august.
Publicitate
Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului vine cu o serie de superstiții peste tot în țară. Odată cu acest praznic, în popor se considera că vara s-a terminat, iar fiecare zonă a țării venea cu obiceiuri și ritualuri care să marcheze această trecere.
”Se crede că ruga făcută cu credință deosebită poate izbăvi de orice necaz și suferință. În această zi, cerurile sunt deschise, iar rugăciunile se înalță către cer ca niște ruguri de foc. Se mai spune că, de Praznicul Adormirii Maicii Domnului, cerbii trec prin apă, semn că vara s-a terminat. Începând din această zi, conform tradiției, nu mai este permis scăldatul. (...) În unele texte folclorice românești, Sfânta Maria Mare stă la masă cu Sfânta Maria Mică și cu Maica Domnului, asemenea confuzii fiind similare cu acelea care se fac între Sfânta Maria, Sfânta Duminică, Sfânta Vineri și Sfânta Miercuri, care toate par a fi vechi mame silvestre, ocrotitoare a sălbăticiunilor, dacă nu chiar aceeași veche mamă a codrului”, scrie Romulus Antonescu în Dicționarul de Simboluri și Credințe Românești.
”Semănatul grâului de toamnă se face între cele două Sântămării, adică între 15 august și 8 septembrie, de unde și sfatul: „Toamna să semeni în praf, iar primăvara în noroi”, ceea ce înseamnă că este bine ca însămânțarea păioaselor (grâu, orz, secară etc. ) să se facă timpuriu. Dacă în această zi este senin, poamele se vor coace bine. Se crede că, dacă între Sfânta Maria Mare (15 august) și Sfânta Maria Mică nu cade brumă, din 8 septembrie începe să cadă bruma, deci toamna intră în drepturile sale depline”, mai scrie Antonescu.
”Tradiția spune că, la moartea maicii Domnului, durerea naturii a fost așa de mare, încât s-au îngălbenit frunzele și au început să cadă; sunt primele semne ale toamnei. Babele adună buruieni pentru descântecele de dragoste. În această zi nu este bine să se meargă cu spatele, pentru că râde diavolul și plânge Maica Domnului, iar la biserică, se sfințesc roadele pământului, se dau de pomană struguri și faguri de miere. Fetele și feciorii spală icoana Sfintei Marii cu busuioc, pentru a avea parte de dragoste”, mai scrie în Dicționar.
”În unele sate din Țara Oltului circulă o povestire, având vădite influențe religioase, dar adaptată configurației geografice a zonei, prin care ni se spune că Sfânta Maria l-a luat pe Dumnezeu în poale și l-a purtat sus „la plai“ (vârf de munte sau de deal; versant al unui munte sau al unui deal), unde s-a așezat ca să se odihnească. Imediat, din acel loc au izbucnit trei izvoare, dintre care unul de mir. Cu acesta L-a miruit pe Fiul Sfânt și L-a pus „Domn în cer și pe pământ“; într-un text folcloric, ni se spune și care este originea mirului: Iisus pe cruce suferă martiriul și „...Sudoarea i-a curs,/Bun mir s-a făcut“ - Țara Oltului”, mai scrie Antonescu.
De aceea, se crede că este bine în această zi să te miruiești în frunte, mai ales după participarea la slujba praznicului de la biserică.
Din 15 august se deschide şi sezonul nunţilor, acesta ţinând până la intrarea în postul Crăciunului. Perioada dintre Sfânta Marie Mare (15 august) şi Sfânta Marie Mică (8 septembrie) mai este cunoscută în popor şi sub denumirea de Între Sântămării. Această sărbatoare se ţine mai ales pentru sănătate, pentru căsătorie, pentru naştere uşoară şi pentru vindecări.
Oamenii merg la biserică şi se roagă la Fecioara Maria: fetele de măritat pentru un „ursit” bun, femeile pentru temeiul gospodăriei, iar bărbaţii pentru recolte bogate. De Sfânta Maria Mare, fetele nemăritate, care doresc să îşi găsească ursitul, trebuie să poarte în sân de-a lungul întregii zilei un fir de năprasnic (feriga în unele zone) şi să se roage la icoana Maicii Domnului, ţinând candela aprinsă. Se spune că năprasnicul are puterea de a aduce dragostea fetei care îl poartă de Sfânta Maria Mare.
De Sfânta Maria Mare fetelor le este interzis să îşi taie părul şi să-l arunce la gunoi. De asemenea, este interzis scăldatul în ape curgătoare.
În alte zone, fetele care doresc să se mărite repede îşi pun busuioc proaspăt sub pernă, pentru a-şi visa jumătatea. Despre această zi se consideră că are o putere magică foarte mare, fapt pentru care, plantele de leac, culese de către tinerele necăsătorite, au forţa de a vindeca diferite boli, scrie Alba24.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu