Supraimpozitarea veniturilor suplimentare ca soluţie la criza energetică, sub semnul întrebării. Otilia Nuţu, expert energie: E gândită prost. Aşa facem noi, improvizăm pe parcurs

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a confirmat că în România se lucrează la planul pentru reducere a consumului de energie cu 15%, după o decizie luată la nivel european în acest sens. "Se lucrează la acest plan. Aşteptăm în continuare de la Comisia Europeană modul de calcul, pentru că în regulament nu a fost precizat. A rămas că în două-trei săptămâni de zile Comisia Europeană trimite statelor modul de calcul al acestei reduceri. Când avem şi modul de calcul, noi lucrăm în paralel, suntem în contact permanent cu reprezentanţa de la Bruxelles", a mai precizat acesta, citat de Rador. 

Citeşte şi Virgil Popescu a confirmat. În România se lucrează la planul de reducere a consumului de energie cu 15%

"Noi am avut o problemă de la bun început. Nu şi-a făcut nimeni calculele pe diferite scenarii în funcţie de posibilele evoluţii ale preţului şi cât ne-ar costa toată această poveste cu măsurile de subvenţie de la buget. Şi sigur că pe lângă impactul aritmetic propriu-zis mai există şi problema de cashflow. Faptul că furnizorii trebuie să acopere în acest moment o parte din costurile energiei către consumatorii finali, în timp ce ar putea să primească foarte târziu banii de la buget, în momentul în care se va face o rectificare bugetară care să includă sumele suplimentare pe care le câştigă statul din companiile deţinute pe sectorul energiei. Şi, de fapt, aici este problema Faptul că nu am luat în calcul nici cât de mare ar putea să fie această sumă (se discuta de 20-40 miliarde de lei în funcţie de cum evoluează preţurile pieţei) şi s-ar putea să nu avem nici suficiente resurse, inclusiv aceste dividende care se încasează de la bugetul statului. Dacă vorbim de 40 de miliarde de lei, asta ar însemna undeva la 3-4% din PIB.

Legat de suprataxare, vreau şi eu să înţeleg cum poţi obţine bani mai mulţi la stat câtă vreme cele mai multe companii din domeniul energiei sunt tot la stat. Înţeleg că acum se intenţionează nu supraimpozitarea producătorilor care, oricum, sunt în majoritate la stat, ci supraimpozitarea traderilor. Aş vrea întâi şi-ntâi să văd cum vor stabili ei această cotă de impozit? Care ar fi acele profituri nejustificate care ar trebui să fie supraimpozitate? Şi spun asta pentru că am văzut ce s-a întâmplat anul trecut la anterioara schemă de plafonare şi compensare când au vrut să supraimpoziteze energia regenerabilă. A făcut legea atât de prost încât pur şi simplu, până la sfârşitul aplicării schemei nu s-a putut impune acel supraimpozit de 80% pe veniturile suplimentare ale producătorilor de energie regenerabilă. Nu au reuşit să emit un ordin în care să se calculeze exact cum ar trebuie să fie declarate acele venituri suplimentare şi cum ar trebui să fie impozitate. Tare sunt curioasă cum vor reuşi să facă asta pentru traderi. Cred că ar fi bine ca, înainte să adoptăm o lege, să vedem şi noi care sunt aceste calcule şi cum ar trebui stabilit mecanismul. Cu schemele de plafonare şi compensare până acum... nu a fost calculat impactul bugetar. În plus, schema a fost stabilită cu mare întârziere. Să nu uităm din experienţa anterioară că au fost acele probleme pentru furnizori să emită facturile pentru că nimeni nu ştia exact ce şi cum. Este o nepregătire totală şi noi, de fapt, improvizăm pe parcurs. Numai că sumele de care discutăm acum, ţinând cont de cât au crescut preţurile la energie, sunt foarte mari şi pot să destabilizeze bugetul la nivel macro", a explicat Otilia Nuţu, expert în energie, la Digi24. 

”Facturile vin la fel, doar că puţină lume ştie că diferenţa este plătită de Guvern”

Scumpirea gazelor, creșterea prețurilor certificatelor de carbon și lipsa investițiilor în producerea de energie electrică sunt motivele pentru care românii plătesc astăzi facturi uriaşe. "Situaţia este foarte complicată. Nu este o criză totală, dar e o criză. Se-ntâmplă lucruri mari la nivel macroeconomic. Cel mai important lucru despre care nu se vorbeşte atât de mult în spaţiul public este subvenţionarea preţului la electricitate şi la gaz. Guvernul României şi-a asumat această subvenţionare tocmai ca să existe, cât de cât, o "pace socială". Acest preţ reprezintă astăzi 2% din PIB, deci vreo 40 de miliarde de lei. Societatea noastră continuă să funcţioneze ca şi cum nu s-ar întâmpla nimic pe plan internaţional cu preţul la energie. Facturile vin la fel, doar că puţină lume ştie că diferenţa este plătită de Guvern. Asta este principala provocare pe care o are Guvernul: să poată continua această schemă până-n primăvara anului viitor când se estimează că vor începe să scadă preţurile la energie" a afirmat marţi liberalul Tănase Stamule, în cadrul unei emisiuni la DCNewsTV.

Există o legislaţie mai nouă pentru a supraimpozita profiturile nelegitime. Dacă o astfel de companie are de zece ori mai mare profit ca în anii precedenţi, statul intervine şi ia 90% din profit. Deci, acele companii care fac speculă sunt supraimpozitate cu 90%. Să nu uităm că există şi acest deficit de producţie pe zona de electricitate... noi sperăm să se încheie, anul acesta, proiectele cât mai multe pe solar, pe eolian ca să avem o capacitate suplimentară de producţie, pentru a echilibra oferta cu cererea. Pentru a-i ajuta pe români să facă față facturilor, statul a optat pentru o schemă complicată care pune presiune pe furnizori, deoarece până la decontarea de către stat a sumelor din plafonare și compensare, furnizorii sunt cei care finanțează schema de sprijin - a mai spus Stamule în platoul emisiunii.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News