Surpriza miturilor COVID-19. Cine le crede şi de ce - ANALIZĂ

Unul dintre adevărurile triste expuse de experţii în comunicare este că orice criză de sănătate va produce propria criză a dezinformării. Între anii '80 şi 2000, am fost martorii unor ştiri false şi minciuni periculoase despre HIV, pornind de la ideea că virusul a fost creat în laborator, până la teoria că bolnavii de SIDA pot fi trataţi cu lapte de capră. Ştiri false care au exacerbat criza! 

COVID-19, sute de ştiri false 

Distribuite pe Facebook, Whatsapp şi alte astfel de reţele, ştirile false includ orice, de la motivul pentru care a început această pandemie până la metode de tratament. Câteva dintre aceste teorii false au fost demontate de specialişti. Însă realitatea este că multe altele circulă încă. Şi sunt crezute chiar de persoanele de la care aşteptai informaţii reale, precum politicieni şi specialişti. 

În cel mai rău caz, aceste ştiri false pot duce la tragedii. În Iran, mai multe persoane au murit după ce au băut alcool pur, în baza unei informaţii false conform căreia s-ar putea feri, astfel, de infecţia cu COVID-19. Însă cele mai multe produc un fals sentiment de siguranţă, precum şi neîncrederea în măsurile luate de guverne. 

Un sondaj realizat de YouGov şi ziarul "The Economist" în martie 2020 a arătat că 13 la sută dintre americani cred că COVID-19 este o farsă, în timp ce 49 la sută cred că virusul este creat în laborator. 

Specialişti înşelaţi de COVID-19 

Un exemplu elocvent este scriitoarea Kelly Brogan, din SUA. Cu o diplomă la MIT şi studentă la psihiatrie la Universitatea Cornell, a distribuit pe paginile sale de socializare mai multe idei pseudoştiinţifice. 

Însă chiar şi lideri mondiali au distribuit informaţii false despre coronavirus, printre care şi informaţii despre leacuri netestate şi neverificate, care ar putea face mai mult rău decât bine. Facebook şi Twitter au decis să le şteargă postările. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News