Blocul Naţional Sindical (BNS) a solicitat Guvernului suspendarea aplicării articolului 50 litera f din Codul Muncii, care prevede suspendarea contractului de muncă pentru caz de forţă majoră, se precizează într-un comunicat remis marţi de organizaţia sindicală.
BNS a transmis propunerea în cadrul Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social care a avut loc marţi, alături de alte solicitări privind sprijinirea angajaţilor afectaţi de criza economică provocată de noul coronavirus. 'În următoarele 6 luni se propune suspendarea aplicării art 50 lit f) Codul Muncii (suspendarea contractului de muncă pentru caz de forţă majoră), având în vedere situaţiile cu care ne confruntăm deja în aceste zile, în mod abuziv se invocă această prevedere pentru suspendarea contractului de muncă şi implicit a salariului. De asemenea, se impune clarificarea situaţiei juridice şi financiare a salariaţilor ale căror contracte individuale de muncă au fost deja suspendate, având ca motivaţie epidemia de coronavirus', se menţionează în comunicatul remis de BNS.
Printre propunerile transmise de BNS Guvernului se numără şomajul tehnic acolo unde angajatorii se confruntă cu reduceri sau întreruperi de activitate, în condiţiile stabilite de art 53 Codul Muncii, indemnizaţia primită de salariat în acest caz, în această perioadă, urmând să fie suportată parţial de angajator şi parţial de bugetul public.
De asemenea, sindicaliştii arată că măsura de suspendare a contractelor de muncă prin şomaj tehnic aplicată pentru o parte din personal, pentru reducerea temporară a activităţii, ar trebui să fie incompatibilă cu utilizarea măsurilor temporare de flexibilizare a timpului de muncă sau a programului de lucru, utilizând astfel excesiv restul personalului rămas în unitate. La nivel de companie/instituţie, măsurile special adoptate în această perioadă trebuie să îmbrace forma unui acord încheiat cu sindicatul sau cu reprezentantul salariaţilor, acolo unde nu există sindicat, consideră BNS.
'Este foarte probabil ca situaţia de criză să conducă la o creştere a costurilor pentru alimentele de bază şi cele de igienă. O astfel de creştere de costuri va afecta în mod direct şi nemijlocit veniturile salariaţilor. În situaţia în care un număr mare de salariaţi au venituri la nivelul sau în jurul salariului minim pe economie, cu precădere salariaţii din industria de retail sau servicii poştale, o reducere a veniturilor acestora echivalează cu imposibilitatea asigurării unor condiţii minime de existenţă şi poate avea ca efect direct inclusiv un val de demisii şi o criză de personal. Ca urmare, în mod special în această perioadă, trebuie avut în vedere ca, pachetul de măsuri aplicat, cumulat, să nu afecteze veniturile salariaţilor cu mai mult de 25%', se precizează în comunicatul BNS.
Blocul Naţional Sindical mai propune Guvernului ca, pentru a reduce sarcina administrativă generată de operarea în Revisal a modificărilor contractelor individuale de muncă, să se aibă în vedere prorogarea unor termene de declarare, cu excepţia celor ce ţin de înregistrarea încheierii şi respectiv încetării contractelor de muncă. Potrivit sursei citate, în condiţiile în care, în acest moment, toată presiunea sistemului de sănătate se află poziţionată pe FNUASS, o eventuală măsură de amânare la plată a contribuţiilor sociale acordată angajatorilor nu ar trebui să vizeze contribuţia de asigurări de sănătate.
Pe de altă parte, BNR solicită modificarea sistemului de calcul al indemnizaţiei de şomaj, astfel încât persoanele concediate în această perioadă să beneficieze de un venit care să reprezinte cel puţin 50% din salariul de bază din ultimele 6 luni, dar nu mai puţin de 750 lei. 'În acest moment o persoană ce intră în şomaj, cu vechime între 10 şi 20 ani, cu un salariu brut în ultimele 12 luni la nivelul salariului mediu brut pe economie în 2019 - 4923 lei, ar primi o indemnizaţie de şomaj de 622 lei. Pentru cei care în ultimul an au avut salariul egal cu salariul minim, indemnizaţia de şomaj ar fi 479 lei / lună.
Intrarea în şomaj în aceste condiţii ar putea condamna la sărăcie un număr semnificativ de gospodării', menţionează sursa citată. Pe perioadă limitată şi pentru cazuri de carantină, se impune o derogare temporară de la obligaţia de stagiu minim de cotizare, pentru a beneficia de indemnizaţie de concediu medical pentru carantină inclusiv salariaţii ce nu au un stagiu de cotizare de minim 6 luni, explică sursa citată.
Totodată, BNS solicită extinderea accesului la concediu medical plătit inclusiv pentru lucrătorii ce desfăşoară activitate sub altă formă de ocupare decât cea de relaţie de muncă, cum sunt lucrătorii sezonieri sau lucrătorii angajaţi pe cont propriu, conform Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu