Fuga Lolelor se sărbătorește în fiecare an în Agnita, Sibiu.
Reînvierea tradiției Fuga Lolelor a reunit din nou întreaga comunitate din Agnita și satele învecinate. Fuga Lolelor, o tradiție săsească ce datează din secolul al XVII-lea, are loc în ultima duminică din ianuarie sau în prima din februarie. În 2007 în Agnita a avut loc o prezentare a întregului eveniment, ca un an mai târziu să se înființeze Asociația Bresla Lolelor, asociație ce și-a propus ca în ediția de anul acesta să ducă tradiția din Cetatea Agnita și în centrul Sibiului.
Peste 250 de lole au luat parte la acest eveniment spectaculos. Legenda spune că obiceiul își are originile în Evul Mediu, în vremurile când turcii asediau cetatea Agnitei. În acele momente pline de pericole, o tânără curajoasă numită Ursula s-a costumat într-o creatură înfricoșătoare, ieșind din cetate și pocnind din bici într-un mod asurzitor, reușind astfel să îi alunge pe turci și să bage frica în asediatori.
În secolele XVII-XVIII, obiceiul lolelor era strâns legat de ceremonia înmânării lăzilor de breaslă către noul staroste. Adunarea era însoțită de lole, personaje pline de haz, care aveau menirea de a proteja lăzile de breaslă și de a aduce bucurie în comunitate.
Astfel, Fuga Lolelor rămâne nu doar o tradiție îndrăgită, ci și o amintire vie a trecutului glorios al orașului Agnita și a spiritului localnicilor de forță și unitate.
În comunitățile din Transilvania, Lolele la sași sau Fărșangul la maghiari, se țineau în perioada dintre Bobotează și Miercurea Cenușii, înainte de lăsata secului, marcând simbolic pregătirea pentru începerea noului an agrar.
Costumul Lolelor constă într-o îmbrăcăminte albă, cu margini colorate (roșii, verzi), pe care se cos des, ca niște solzi, fâșii de până neagră, late. La spate, Lolele au o codiță împletită, legată cu fundiță, iar pe cap poartă o mască specifică, mărginită cu blană de iepure sau nurcă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu
de Roxana Neagu
de Roxana Neagu