Taberele ARC pentru românii de pretutindeni. Radu Cosma (DRP): Sunt copii care au povești dramatice, din Maramureșul istoric și nordul Bucovinei

Elena Ursache l-a întrebat pe Radu Cosma "de unde provin acești copii care, în perioada verii, în lunile iulie și august, participă la câte o săptămână de tabără?". Aceasta a menționat că taberele ARC reprezintă "un program care are deja ani buni (n.r., de când se derulează) și care, și în acest an, se desfășoară în șapte centre de agrement, respectiv stațiuni din România". "6.500 de copii, un număr deloc de neglijat", adaugă Elena Ursache.

Tinerii provin din 20 de state

"E un program aflat la a 15-a ediție și provin copii din 20 de state. Cei mai mulți sunt din Ucraina, pentru că săracii copii români de acolo nu au parte de alte bucurii. În acest an, cei mai mulți vin din Maramureșul istoric, din Bucovina sau din Bugeac, Basarabia istorică", subliniază Radu Cosma.

"Sunt copii care au povești dramatice, au părinții plecați pe front sau plecați din țară. Sunt supuși unor presiuni economice foarte mari, pentru că după doi ani de război, situația economică e una dramatică.

Pentru ei această tabără reprezintă unul dintre puținele momente plăcute din acest an. Au parte de program cultural, dar și de divertisment. Învață într-un mod ludic elemente de limbă, cultură și civilizație românească, de pictură.

Au parte de formare duhovnicească, pentru că fiecare tabără vine către un preot de pe plan local care face ora spirituală cu copiii. Din Ucraina, repet, sunt 3.200 de participanți în acest an, din cei 6.500.

Pe locul 2 sunt copiii din Republica Moldova. Cei mai mulți sunt selecționați de Mitropolia Basarabiei, care, prin Episcopia Basarabiei de Sus (și aici îi mulțumim în mod deosebit Preasfințitului Veniamin pentru implicare), au reușit să aducă grupuri de copii care au știut pentru ce vin în Țara Românească.

Știți, e o chestiune de suflet contactul nemijlocit pe care-l au copiii cu țara. Pentru că una li s-a spus și alta văd cu ochii lor - sunt mulți copii care se află pentru prima dată în România", mai spune Radu Cosma.

Copiii descoperă un alt Ștefan cel Mare

"De exemplu, în Basarabia nu sunt munți. Și când văd munții, copiii spun wow, ce frumos e în România. Au auzit de Ștefan cel Mare, dar acel Ștefan cel Mare al lor, pe care l-a promovat ideologia moldovenistă (n.n., A.D., nu e același).

Copiii văd că Ștefan cel Mare a avut, în vremea voievodatului, capitala la Suceava, în România... mai văd că Mănăstirea Putna e tot în România. Și atunci există un proces de schimbare a minții, de schimbare a gândului înspre conștientizarea identității comune românești.

Apoi, sunt grupuri formate din mici românași, din Serbia, din Ungaria, din Albania", menționează Directorul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.

"Cei mai mulți sunt din comunitățile istorice, iar Departamentul pentru Românii de Pretutindeni asigură și transportul de acasă până în tabără, plus cazare, masă și program. Programul este desfășurat în parteneriat cu Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse și cu Direcțiile Județene de Sport și Tineret (DJST).

În acest an, pentru prima dată, avem un parteneriat și cu Mănăstirea Caraiman. Și există răspunsuri foarte bune din partea participanților în ceea ce privește programul, condițiile, și ne dorim să dezvoltăm astfel de interacțiuni comune", subliniază Radu Cosma.

Participanți din diaspora

"Din diaspora, participă în acest an aproximativ 900 de copii. Cei mai mulți sunt din Italia. Și aici aș putea menționa un grup foarte frumos pe care l-a organizat părintele protopop Alin Iarca de la Chiesa Ortodossa Pescara. E protopop de Abruzzi e Molise.

Copiii au venit cu tricouri, au făcut un filmuleț de când au plecat din Italia. Au venit cu autocarul în România, au făcut un program foarte frumos la Mănăstirea Caraiman și în zonă. Au plecat cu amintiri foarte frumoase. Ce-am observat în cadrul programului e că în diaspora, fenomenul de deznaționalizare e mai profund și mai rapid decât în comunitățile istorice.

Asta se întâmplă pentru că în Republica Moldova sau în Ucraina există școală cu predare în limba română în sistemul public de învățământ. În diaspora sunt mici inițiative, proiecte-pilot.

Numai în Italia sunt 280.000 de copii în sistemul public de învățământ preuniversitar, iar limba română nu ajunge la mulți. Mulți părinți au ales să nu-și învețe copiii limba română.

Și, ca atare, rotalienii, săracii, nu prea știu unde sunt și cum sunt. Vor, intenționează să cunoască mai multe lucruri despre patria lor, dar au acest scrivac de înțelegere și de comunicare.

Și tocmai de aceea avem în tabere profesori angajați de pe plan local care le predau, dar nu e școală în sensul clasic al cuvântului", conchide Radu Cosma, Director în cadrul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.

Tinerii care doresc să se înscrie pot urmări anunțurile postate periodic de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni: https://dprp.gov.ro/web/comunicate/gheorghe-carciu-secretar-de-stat-al-drp-taberele-arc-ofera-tinerilor-nostri-ocazia-de-a-se-conecta-la-radacinile-lor-culturale-si-de-a-construi-prietenii-durabile/.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News