• Tănase Stamule: Cine câștigă și cine pierde de pe urma creșterii salariului minim?

De ce este atât de important salariul minim în economie? Salariul minim reprezintă cel mai mic nivel de remunerare pe care un angajator este obligat să îl plătească unui salariat pentru munca efectuată. Efectele sale se resimt în întreaga structură economică și socială din România pentru că aproximativ 35% dintre salariații romani sunt plătiți la nivelul salariului minim pe economie. În plus, salariul minim protejează muncitorii cu putere scăzută de negociere şi slab calificaţi.

Câştigătorii sau perdanții deciziei de majorare a salariului minim, pot varia în funcție situația specifică, de aceea este esenţial să privim perspectiva celor 3 actori importanţi de pe piața muncii: angajatul, angajatorul şi statul. 

Pentru întreprinderi, majorarea salariului minim se traduce prin creșterea costurilor salariale și implicit a costurilor de producție, mai ales în cazul angajaților plătiți la nivelul salariului minim sau în raport cu acesta. În plus, orice creștere a salariului minim implică şi o creștere a cotizațiilor plătite către bugetul de stat, atât de angajator, cât și de angajat.De exemplu, la un salariu minim de de 3000 de lei, angajatorul plătește 3063 de lei,din care 63 de lei reprezintă CAM (contribuţia asiguratorie pentru muncă), iar angajatul plătește 1102 lei. În situația unui salariu minim de 3300 de lei, angajatorul plătește 3370 de lei, în timp ce angajatul achită 1221 de lei. Aceste creșteri pot afecta rentabilitatea afacerilor, ducând în final la o creștere a prețurilor și la o scădere a cererii. În acest caz, elasticitatea cererii la preț joacă un rol important.

Pentru angajați, majorarea salariului minim poate fi ambivalenta. Pe de o parte, aceştia vor beneficia de un venit mai mare, ceea ce le poate îmbunătăți nivelul de trai și le poate oferi mai multe posibilități financiare.Dar pe de altă parte, orice creștere a salariului minim poate conduce şi la o creștere a șomajului. Acest lucru poate fi determinat atât de disponibilizările de personal efectuate de companiile care vor căuta alternative mai ieftine de producţie pentru a menţine costurile la un nivel cât mai scăzut, cât și de creșterea numărului de lucrători care doresc să intre pe piața muncii, deoarece salariul devine mai atractiv. Substituirea muncii cu capitalul depinde în mare măsură de elasticitatea ofertei de capital.

Cel din urma actor relevant în contextul majorării salariului minim este statul. Creşterea salariului minim aduce venituri fiscale mai mari pentru bugetul de stat prin creșterea contribuțiilor sociale plătite atât de angajatori, cât și de angajați. Totuși, există riscul ca această creștere să stimuleze şi mai mult economia subterană și/sau munca în zona gri. 

În plus, pentru că salariul minim serveşte ca un punct de referinţă pentru stabilirea limitelor pentru plata contribuțiile la anumite categorii de venituri (PFA, chirii, dividende), majorarea sa atrage după sine încasări suplimentare la bugetul de stat. 

În concluzie, salariul minim reprezintă un instrument extrem de important prin intermediul căruia statul poate interveni și rezolva anumite inegalități sociale, dar totodată este extrem de sensibil, deoarece poate genera și numeroase efecte negative, precum inflație, șomaj, pierderi de capital, scăderea competitivității firmelor, reducerea flexibilității angajatorilor.

Prin urmare, decizia de majorare a salariului minim trebuie să fie bine fundamentată şi să țină cont de numeroși factori, printre care se numără productivitatea muncii, nivelul salariilor din economie, dinamica pieței muncii, inflația și rata șomajului. Este esențială o abordare echilibrată și atentă pentru a evita efectele adverse nedorite și pentru a promova o creștere economică sănătoasă și echitabilă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News