Tănase Stamule, deputat PNL, a făcut o analiză a bugetului de stat și a explicat ce ar urma să ne aștepte.
"Noi am avut, anul acesta, un buget construit, din start, foarte greşit. Au fost, pe de-o parte, o supraestimare de venituri. Culmea este că au fost incluse în buget venituri care nu aveau cum să se mai repete. De exemplu, anul trecut am avut nişte preţuri la gaz şi la energie uriaşe care au generat TVA-uri uriaşe plus supraimpozitarea profiturilor din energie. Aceste taxe pe care noi le-am încasat anul trecut au fost într-un mod inconştient introduse şi anul acesta în buget.
Ţinând cont de faptul că noi am plafonat preţurile la energie şi gaze de zeci de ori faţă de anul trecut, s-a introdus în buget aceeaşi sumă de TVA încasat şi profiturile extraordinare ca anul trecut. Adică asta este o greşeală de grădiniţă, din punct de vedere economic. Este ca şi cum eu îmi vând casa anul acesta - am un venit de 100.000-200.00 de euro - iar când fac bugetul pe anul viitor mai pun o dată ca eu am încasat banii, după ce am vândut casa. Cam asta s-a întâmplat.
Consiliul Fiscal a spus, în decembrie, că sunt venituri nerealiste. Domnul Dăianu a emis un raport. Mai mulţi economişti au spus acest lucru, dar s-a mers pe o asumare politică. Domnul Câciu împreună cu actualul premier au zis că este sigur bine şi că o să fie bine. Ei s-au bazat, probabil, pe o inflaţie mult mai mare, nu au crezut că inflaţia va fi spre 7% şi atunci au zis "domnule, o să avem inflaţie şi mai luăm nişte bani de la români prin inflaţie". Inflaţia nu a fost cu două cifre. Nu era foarte clar, la sfârşitul anului trecut, în ce direcţie o va lua inflaţia. Nu se ştia dacă va coborî la o cifră. Din această diferenţă de inflaţie iese o mare pierdere. Plus aceste false venituri. Acesta este primul punct.
Al doilea punct - avem şi pe partea de cheltuieli nişte chestii pe care nu le-au pus în buget. În primul rând, costul cu dobânzile. Anul trecut, am avut un cost de 2% din PIB cu dobânzile, adică undeva la 30 de miliarde de lei, şi, anul acesta, vom ajunge undeva la 2,7%. Costul cu dobânzile va fi undeva la 40 de miliarde de lei. Această sumă nu s-a introdus în structura de cheltuieli. Eu nu înţeleg de ce, pentru că, din momentul în care ţi-a crescut datoria, era clar că dobânzile vor creşte.
Şi mai avem nişte bani pe care nu i-am introdus la Ministerul Energiei, pentru compensările de la ANRE - vreo 4 miliarde - şi alte cheltuieli cu bunuri, servicii - partea de inflaţie. Avem din construcţia bugetului o gaură de aproximativ 40 de miliarde de lei, bani care sunt peste cei 4,4%. Asta înseamnă (45 de miliarde de lei) 3% din PIB. Dacă ar fi să nu se fi întâmplat nimic - pentru că s-a întâmplat deja ceva - am fi ajuns la un 6,5% - 7% deficit până la sfârşitul anului. Vă dați seama? Noi având țintă 4,4%.
Ce s-a întâmplat - şi a fost foarte bine că s-a întâmplat - a fost acea OUG dată de Guvernul Ciucă, prin care s-au îngheţat angajările la stat. S-au blocat foarte multe posturi - 80% din posturi în mijlocul cursurilor. Statul are undeva la 30.000 de oameni care ies la pensie pe an, plus încă 15.000 care pleacă voluntar, vor să schimbe job-ul. Dacă tu ai 9 luni îngheţate posturile, ai minus 35.000 la sfârşitul acestei perioade. Plus îngheţarea achiziţiilor de tot felul de la stat, plus o reducere de 5% - 10% din buget. Adică, din această măsură, 4-6 miliarde de lei vor fi economisiți, adică undeva la 10% - 15% din actuala gaură.
Acum, o să mai fie OMV-ul, o să mai plătească vreo 2 miliarde de lei - este legea aceea care a trecut în Parlament. Banii pe care nu reuşim să îi cheltuim din fondurile europene sunt vreo 8-9 miliarde de lei . O parte din acețti bani va fi pusă pentru a deconta compensațile pentru IMM-uri pe energie - vreo 4-5 miliarde. Probabil că va fi şi o parte vouchere. Cumva, aceste trei lucruri acoperă 40% din gaură. Însă, mai avem 4 miliarde cheltuieli noi cu salariile profesorilor. Aceasta este o sumă pe care nu o proiectase nimeni.
Anul viitor, avem două cheltuieli foarte mari. Prima este indexarea pensiilor. Să ştiţi că pensiile se indexează cu inflaţia de cu doi an înainte - 20% trebuie să fie creşterea pensiilor pentru anul viitor, conform legii. Plus discuţia pe care a avut-o Guvernul cu cadrele didactice - jumătate din grila pe şapte ani, minus suma de anul acesta să fie dată de la începutul anului viitor. Dacă un profesor debutant va avea 5.000 de lei net, vor fi undeva la 2.000 de lei în plus, pe 12 luni, pentru fiecare cadru didactic, să zicem, în medie. Încă vreo 15-20 de miliarde de lei care trebuie date.
Anul viitor avem aceste două categorii noi de cheltuieli care vor genera 30-40 de miliarde de lei cheltuieli suplimentare, iar noi trebuie să găsim bani pentru asta",a explicat Tănase Stamule.
Vezi în video de unde spune Tănase Stamule că ar putea să vină banii, în acest context:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News