Ţările baltice cer înfiinţarea unui tribunal special pentru crimele comise de Rusia împotriva Ucrainei

'Trebuie neapărat să discutăm despre răspunsul legal la crimele de agresiune care au fost comise şi despre înfiinţarea unui tribunal special pentru a-i urmări pe cei care se fac vinovaţi în justiţie', a declarat premierul eston Kaja Kallas.

'Crimele de război ţin de competenţa Curţii Penale Internaţionale (CPI), dar crimele de agresiune pot fi judecate doar de un tribunal special şi cred că Uniunea Europeană ar putea fi un lider în acest sens', a afirmat prim-ministrul eston. 'L-am auzit ieri pe preşedintele ucrainean vorbind despre acte teroriste comise de Rusia în Ucraina', a adăugat ea, la o zi după intervenţia lui Volodimir Zelenski prin videoconferinţă la summitul şefilor de stat şi de guvern din UE.

Premierul leton Krisjanis Karins a îndemnat Europa să rămână unită 'pentru a sprijini Ucraina, nu doar pentru a condamna (verbal) Rusia, ci şi să înceapă să lucreze în vederea înfiinţării unui tribunal pentru ca Rusia să fie trasă la răspundere pentru atrocităţile pe care le comite în prezent în Ucraina'.

Cele două ţări baltice, împreună cu Lituania lansaseră deja un apel la jumătatea lunii octombrie către UE să ajute Ucraina să creeze o astfel de instanţă, care să fie 'complementară' CPI.

Republica Cehă, care exercită în prezent preşedinţia semestrială a Consiliului UE, s-a pronunţat de asemenea în favoarea creării unui tribunal special, după descoperirea a sute de trupuri îngropate în apropiere de Izium, oraş recucerit de forţele ucrainene de la ruşi în estul Ucrainei.

Cele 27 de state membre ale UE nu au însă o poziţie comună cu privire la crearea unei astfel de instanţe speciale, pe care Volodimir Zelenski a solicitat-o în mod repetat.

Comisarul european pentru justiţie Didier Reynders a apreciat săptămâna trecută că trebuie 'mai întâi să fie utilizate la maximum toate instrumentele existente': serviciile procurorului general ucrainean, investigaţiile efectuate de 14 state membre şi anchetele CPI.

Citește și - Kremlinul s-a eschivat să răspundă dacă Putin a ordonat retragerea din Herson

Kremlinul s-a eschivat vineri să răspundă la întrebarea dacă preşedintele rus Vladimir Putin a dat sau nu ordin ca forţele ruse să se retragă din oraşul Herson (sudul Ucrainei), relatează Reuters. 

Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, s-a limitat să spună că această întrebare trebuie adresată Ministerului Apărării. Întrebat direct într-o conferinţă de presă dacă Putin a ordonat sau nu retragerea, Peskov a răspuns: 'Această întrebare se referă la desfăşurarea operaţiunii militare speciale, vă recomand să o adresaţi Ministerului Apărării'.

Oficiali instalaţi de Rusia în regiunea Herson evacuează în prezent zeci de mii de locuitori de pe malul vestic al fluviului Nipru, care desparte regiunea în două, şi au declarat că situaţia rămâne 'tensionată' în faţa avansului forţelor ucrainene. Ucraina se pare că se pregăteşte să dea o nouă lovitură crucială efortului de război al preşedintelui Vladimir Putin cu o contraofensivă pentru recucerirea Hersonului, primul mare oraş ucrainean capturat de Rusia după invazia sa în februarie.

Kievul a încercat ca nimic să nu ajungă în presă despre operaţiunile sale din jurul acestui oraş din sudul ţării săptămâna aceasta, aşa cum a făcut înainte de o contraofensivă încheiată cu succes în nord-estul Ucrainei luna trecută.

Publicaţia ucraineană Focus a relatat că experţi occidentali din domeniul securităţii au declarat că toate semnele indică o ofensivă majoră în zilele următoare, iar Rusia a semnalat deja o posibilă retragere. Vezi articolul aici!

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News