Tărtăria, o nouă descoperire de senzație

Statueta, care se remarcă prin dimensiunile sale neobișnuite, reprezintă un personaj feminin. Din păcate, din artefact nu s-au păstrat mâinile și partea inferioară a trupului. Masca, cvasitriunghiulară, este redată în parametrii artistici excepționali. Piesa este foarte bine lustruită și arsă, în compoziția pastei predominând nisipul bine ales, fin, netezirea fiind excepțională, după cum au menționat reprezentanții MNU Alba Iulia pentru Agerpres.

'Piesa a fost descoperită în 2014, într-o cercetare preventivă de dimensiuni mari, de 288 metri pe 4-5 metri, prin care am reușit pentru prima dată să obținem un profil transversal prin tell-ul de la Tărtăria și am putut să începem să ne lămurim asupra tipului de locuire și asupra continuității de locuire în vremea neoliticului și eneoliticului de la Tărtăria. Doar în 2014 am constatat faptul că în secolul al XIII-lea mongolii au distrus mare parte din tell-ul de la Tărtăria, făcându-și aici o fortificație. (Până în 2014 — n.r.) nu ne dădeam seama din ce cauză sunt amestecuri atât de multe în partea superioară a tell-ului', a afirmat, marți, la vernisajul mini-expoziției, directorul general al Muzeului Național Brukenthal, arheolog Sabin Luca, cel care a coordonat lucrările de șantier efectuate la Tărtăria în ultimii ani.

[citeste si]

Potrivit acestuia, în marile așezări ale eneoliticului din Transilvania sunt mii de astfel de piese, pentru că în fiecare locuință exista și un altar casnic, adică omul din acea perioadă se ruga și la divinitățile pe care le considera apropiate de familia sa. 'La Tărtăria sunt mai multe tipuri de abordare asupra acestor divinități casnice. Există case unde se venerează perechea, sunt case unde se venerează tipuri de animale, dansurile etc', a spus Luca.

Arheologul a subliniat că situri de genul celui de la Tărtăria arată faptul că aici existau civilizații extrem de profunde. 'Occidentul, în vremea neoliticului, era aici, iar în Vestul Europei era Orientul', a conchis arheologul.

Aici au fost descoperite în 1961 trei tăblițe de lut cu semne pictografice, vechi de peste șapte milenii, care, conform unor specialiști, ar reprezenta cel mai vechi mesaj scris din istoria omenirii. Tăblițele ridică, la peste o jumătate de secol de la găsirea lor, numeroase semne de întrebare și controverse.

Autoritățile din Alba intenționează să înființeze la Tărtăria o rezervație și un muzeu al sitului, unde vor fi expuse piesele descoperite acolo, mai puțin tăblițele, și eventual reconstituite in situ locuințe găsite în decursul cercetărilor.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News