Taxa clawback, vinovată de dispariția a încă 2.300 de medicamente
Asociația Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR) afirmă că faptul că taxa clawback este aplicată uniform atât medicamentelor ieftine cât și celor care costă mii de euro este principalul motiv al dispariției de pe piață a medicamentelor atât de necesare bolnavilor cronici. 2.300 de medicamente riscă acum să dispară de pe piața din România, care împovărată deja de pierderea a două mii de medicamente în ultimii doi ani.
Asociația Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR) a face un nou apel către Ministerul Sănătății și Ministerul Finanțelor Publice pentru a introduce imediat modul de calcul diferențiat al taxei clawback, care poate asigura accesul la tratament a milioane de români, în condiții de impact minim asupra cheltuielilor publice.
„Taxa clawback are un impact mult mai puternic asupra medicamentelor cu preț scăzut, prin urmare acestea ajung să aibă un preț sub costul de producție și sunt scoase din fabricație sau oprite de la comercializare" a declarat Adrian Grecu, președintele APMGR. Având în vedere că taxa clawback nu se calculează la prețul de producător, ci la prețul de vânzare cu amănuntul, impactul asupra medicamentelor ieftine este cu mult mai mare. De exemplu, taxa clawback reprezintă 34% din prețul de producător pentru medicamentele sub 25 de lei, ȋn comparație cu cca 24% pentru medicamentele peste 3.000 lei, explică producătorii de medicamente generice.
Alte 2.300 de medicamente vor dispărea de pe piață
APMGR arată că, celor aproape 2.000 de medicamente retrase de producători în decursul a doar doi ani, conform sondajului IRES realizat la solicitarea Institutului pentru Politici Publice și publicat săptămâna trecută, li se vor adaugă alte 2.300 de medicamente care vor dispărea de pe piață în perioada imediat următoare. APMGR atrage atenția că 60% din acestea sunt medicamente sub 25 de lei, utilizate de peste 8,5 milioane de pacienți și, în marea lor majoritate, fabricate în România.
„Nu mai există nicio justificare pentru întârzierea introducerii calculului diferențiat al taxei clawback având în vedere că simulările CNAS au dovedit impactul neutru bugetar", adaugă Grecu.
Conform simulărilor CNAS, prin introducerea metodei de calcul diferențiat al taxei clawback ȋn funcție de prețul de referință generic, ȋncasarile din taxa clawback ar putea fi mai mici cu cel mult 0.11 milioane lei ȋn perioada 1 ianuarie 2018 – 1 aprilie 2019 (cinci trimestre). Taxa clawback s-ar reduce ȋnsă pentru medicamentele ieftine la 18.57% ȋn trimestrul 4 al acestui an, față de nivelul de 27.53% estimat de CNAS ȋn caz că modul actual de calcul al taxei rămâne neschimbat. Pentru medicamentele scumpe impactul este marginal, susțin reprezentanții APMGR.
Reprezentanții Asociației consideră că implementarea acestui calcul diferențiat, concomitent cu introducerea de noi medicamente pe lista celor compensate doar cu alocare de finanțare suplimentară sau prin contracte Cost Volum sau Cost Volum Rezultat reprezintă singurele măsuri care pot opri dispariția medicamentelor ieftine din România.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
