Teatru din România, al doilea cel mai frumos din lume

Anunţul a fost făcut duminică de primarul municipiului Iaşi, Mihai Chirica, pe pagina sa de pe reţeaua sa de socializare, după ce BBC a publicat recent un clasament în acest sens.

Primar Iași, mesaj emționant pe Facebook

"Cinste celor care au construit această frumoasă clădire şi veşnică să le fie recunoştinţa noastră pentru ei. Dar noi, generaţia noastră, ce oferim urmaşilor noştri? Din păcate ura, dezbinarea şi foamea stricată după mărire şi bani ne îngroapă destinul. Poate ne trezim. În 30 de ani de societate democratică am "construit" mineriade, ruine ale economiei naţionale, analfabetism, boală şi dezastre medicale, Colectiv şi ură. Peste 100 de ani ce va scrie istoria despre aceste vremuri? Oare va putea scrie ceva? Cum va reproduce istoricul ceea ce spune astăzi omul politic? Oare prim ministrul ţării va fi un nume sau un banc? Multe întrebări care din păcate au acelaşi răspuns: o mare, foarte mare ruşine faţă de cei care ne privesc din urmă, de departe, dar şi foarte de sus", a scris primarul Mihai Chirica pe Facebook.

Una din cele mai prestigioase instituţii de cultură din ţară

Teatrul Naţional din Iaşi este una din cele mai prestigioase instituţii de cultură din ţară. Construită pe locul vechii primării, între anii 1894-1896, clădirea Teatrului Naţional a fost proiectată de arhitecţii vienezi Fellner şi Helmer, care au proiectat construcţii similare din Viena, Praga, Odessa, Zurich.

VEZI ȘI SFÂNTUL IOAN, 7 ianuarie. Urări, mesaje, FELICITĂRI

Sala Mare cu 750 de locuri organizată în stal, loje şi balcon impresionează prin rafinamentul, fantezia şi somptuozitatea ornamentelor de inspiraţie barocă şi rococo, fie că este vorba despre sculpturi sau picturi. Cele 1.418 lămpi electrice şi candelabrul cu 109 becuri din cristal de Veneţia luminează teatrul cu o personalitate arhitectonică unică.

Cortina principală, pictată de maestrul vienez Lenz şi terminată de unul din discipolii săi, a fost concepută sub forma unei alegorii a vieţii cu cele trei vârste în plan central, la dreapta fiind imaginată simbolic Unirea Principatelor. Partea stângă, pictată de ucenicul lui Lenz, este diferită de restul cortinei prin stil şi culoare.

Plafonul şi cortina de fier, pictate de Alexander Goltz

Plafonul şi cortina de fier au fost pictate de Alexander Goltz. Cortina de fier prezintă motive ornamentale dispuse simetric, iar plafonul, o adevărată operă de artă, a avut ca tematică Povestea, reprezentată figurativ prin alegorii paradisiace, nimfe şi îngeri încadraţi de o stucatură rococo. Tot pe plafon, deasupra fosei orchestrei, se află stema celor patru provincii reunite, cu însemnele heraldice ale fiecăreia, iar din stema regală aflată într-un plan paralel, cel mai vizibil fiind sceptrul, însemnele regale fiind îndepărtate după abdicarea regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947, odată cu venirea comuniştilor la putere.

CITEȘTE ȘI Protest veste galbene. Răsturnare de situație pe străzile Parisului

În anul 1956, cu prilejul aniversării a 140 de ani de la primul spectacol în limba română, teatrul ieşean primeşte numele marelui poet, dramaturg şi om de cultură Vasile Alecsandri. În prezent, această clădire găzduieşte şi Opera Română din Iaşi.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News