Bucuresti Centenar
Dr. Adrian Majuru, managerul Muzeului Municipal București, a venit la interviurile DC News unde a început discuția de la Centenar.
Acesta a vorbit despre constituirea României moderne.
"A fost proiectul de viață al unor tineri care știau foarte bine ce se află în spatele lor și care este distanța între proiectele lor de viață și realitatea în care trăiau, dar acest lucru nu i-a înspăimântat. Mă refer la cei care au încercat să implementeze acest proiect, prima dată, în 1848 - 1849, anul Revoluțiilor europene în care ne-am încadrat și noi. Din păcate, erau însă foarte tineri și ceea ce au vrut să reformeze atunci era teribil de radical. Și-au dat seama că le trebuie un pic de timp și trebuie să construiască un culoar diplomatic cu cei care decideau în Europa ce se întâmplă la periferia ei. Au putut face acest lucru foarte bine determinând Franța să negocieze cu terții de seama ei o convenție la Paris, în 1858. De ce un cetățean din Moldova să nu poată fi ales într-o funcție publică în Valahia și invers? Articolul 25, în convenția de la Paris, stipula acest lucru. Și atunci, Alexandru Ioan Cuza este ales într-o funcție publică în Moldova și, în aceeași funcție publică, în Valahia. De aceea, s-a numit, pentru o vreme, Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei, nu imediat România, pentru a menaja respectarea unui articol dintr-o convenție și o situație dată care trebuia, la rândul ei, consolidată. O țară se poate schimba în pozitiv dacă o mână de oameni poate ridica, în decizia lor, masa critică și o îndreaptă în direcția potrivită. Cred că în spatele deciziei politice trebuie să fie o temeinică profesie", a zis Dr. Adrian Majuru la interviurile DC News.
Bonjuriști vs. tefeliști
El a vorbit și despre diferența dintre bonjuriști, nume dat, după 1830, tinerilor români care studiaseră în Franța și tinerii frumoși și liberi de astăzi.
"Încă nu este masă critică pe aceia care au drept de vot deoarece copiii născuți înainte de anii 2000 sunt deja adulți, dar adolescenții născuți după anul 2000 vor deveni, în curând, majori. Masa critică va fi foarte prezentă în viața publică și sper că și în viața decidentă în mai puțin de ce zece ani. De atunci, valurile se vor schimba. Acești tineri, o mare parte din ei, vor intra pe culoarele profesiilor liberale și vor trăi din asta, vor avea abilitatea de a-și transforma profesia în ceva care să fie funcțional cu pragul vârstei pe care îl vor trece, ceea ce este o mare abilitate. (...) Trebuie să ai un proiect de viață, să te direcționezi pe o orbită profesională. Apoi trebuie să fii solidar în generația ta, cu oamenii care sunt în preajma orbitei tale, adică în aceeași profesie", a mai spus Dr. Adrian Majuru.
Iată răspunsul integral:
VEZI AICI interviul integral
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Material realizat prin Programul Cultural București - Centenar cu sprijinul Primăriei Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic.