Telescopul Webb a detectat cristale de cuarț în atmosfera unei exoplanete "pufoase"

Telescopul Spațial James Webb a identificat nanocristale de cuarț în norii aflati în straturile superioare ale atmosferei exoplanetei WASP-17 b, o planetă similară cu Jupiter, caracterizată de temperaturi extrem de ridicate, situată la o distanță de 1.300 de ani lumină față de Pământ, în constelația Scorpionul.

Această descoperire remarcabilă a fost posibilă datorită instrumentului MIRI (Mid-Infrared Instrument) al telescopului Webb și reprezintă prima identificare a particulelor de dioxid de siliciu (SiO2) în atmosfera unei exoplanete, scrie space.com. „Am fost încântați! Am știut de la observațiile Hubble că trebuie să existe aerosoli – mici particule ce alcătuiesc norii sau ceața – în atmosfera lui WASP-17 b, dar nu ne așteptam să fie din cuarț”, a explicat David Grant, cercetător la Universitatea din Bristol, Regatul Unit 

Silicații, mineralele compuse în principal din siliciu și oxigen, reprezintă o parte semnificativă a compoziției Pământului, Lunii și a altor corpuri stâncoase din Sistemul Solar, fiind larg răspândiți în întreaga galaxie. Cu toate acestea, particulele de silicat anterior detectate în atmosfera exoplanetelor și a piticilor cenușii par să fie constituite în principal din silicat bogat în magneziu, precum olivină sau piroxeni, și nu doar cuarț (adică SiO2 pur).

Ce s-a descoperit

Conform descoperirilor echipei, ce include cercetători de la Centrul Ames de Cercetare și Centrul Goddard pentru Zbor Spațial al NASA, se conturează un nou proces de formare și evoluție a norilor din atmosfera exoplanetelor. „Ne așteptam pe deplin să vedem silicați de magneziu. Dar ce vedem în schimb sunt probabil elementele de bază, adică mici particule necesare pentru a forma particule mai mari de silicat pe care noi le detectăm în exoplanete mai reci și pitice cenușii”, a precizat Hannah Wakeford, coautor al studiului.

Telescopul Webb a observat sistemul WASP-17 în decursul a aproximativ 10 ore, efectuând măsurători detaliate. Rezultatele au dezvăluit o "creștere" neașteptată la 8,6 microni, o constatare surprinzătoare în contextul în care norii ar fi putut fi compuși din silicați de magneziu sau alte aerosoli de înaltă temperatură, cum ar fi oxidul de aluminiu. Totuși, această "creștere" devine logică în cazul în care norii ar fi compuși din cuarț.

Cristalele, deși probabil similare cu prismele hexagonale găsite în geode și pietrele prețioase de pe Pământ, au o dimensiune de aproximativ 10 nanometri, adică o milionime dintr-un centimetru.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News