Televizorul, tableta, telefonul mobil: un „rău” necesar?
Tehnologia este un „ingredient" cotidian al vieții omului modern: face parte din existența noastră zilnică. De altfel, trebuie să spunem că ea presupune o serie de beneficii educaționale: astfel, cercetările (Taylor, 2012) au demonstrat că, uneori, se optimizează capacitatea de orientare spațială, atenția la detalii și timpul de reacție (care se scurtează). Luând în calcul aceste aspecte pare corectă perspectiva unor educatori care spun că trebuie să aducem tehnologia și mai mult în școala și în casele noastre, că trebuie să accelerăm procesul de educație prin tehnologie, consideră profesorul doctor Ion-Ovidiu Pânișoară, Director, Departamentul de Formare a Profesorilor, la Universitatea din București.
Dar presupun aceste dispozitive moderne doar aspecte pozitive sau trebuie să fim atenți și la riscuri? Unde se termină granița dintre impactul benefic și problemele pe care tehnologia le poate produce în educația copiilor?
O primă perspectivă aparține profilului de om pe care dorim să-l formăm. Astfel Wanshel observă că telefoanele mobile și tabletele le oferă copiilor posibilitatea să obțină tot ceea ce vor în mod instantaneu. Astfel tehnologia nu îi învață pe copii moderația și cum să-și controleze impulsurile/dorințele. Dimpotrivă, ea le oferă „totul pe tavă” și copiii învață să fie mai puțini răbădători.
Și nu ne vom opri aici! Se pare că atunci când utilizăm tehnologia acest lucru poate să afecteze și capacitatea copiilor de empatizare. Studiul lui DeLoatch (2015) a demonstrat că dacă unui grup de copii li s-a interzis accesul la dispozitivele electronice pentru cinci zile, ei bine acești copii au devenit mai capabili să înțeleagă comportamentele nonverbale și emoțiile exprimate pe chipurile unor oameni. Iată un risc major pe care ar trebui să îl luăm în calcul încă din debutul acestor rânduri: în contact cu tehnologia copiii sunt mai puțin capabili să reacționeze empatic la problemele altora, să distingă emoții și să le pese de de ceea ce li se întâmplă celoralți, să pună în practică solidaritatea.
Chiar dacă sună foarte neplăcut aceste concluzii nu ar trebui să stârnească uimire. Nu doar copiii sunt influențați negativ de tehnologie în modul în care interacționează cu cei din jur, ci și noi ceilalți – părinții sau profesorii lor. Conform unor studii (Pew apud Hatch, 2011) cei care sunt dependenți de rețelele de socializare au cu 30% mai puțin dorința de a își cunoaște vecinii și cu 26% mai puțin dorința de a sta în compania altora.
Ne punem întrebarea: în acest mod dorim să construim viitorul? Adulți care să nu fie empatici, să nu rezoneze la problemele celor din jur, să nu ofere sprijin și suport? Oricum societatea modernă se confruntă o dezumanizare a persoanei adulte (viața accelerată pe care o trăim, schimbările de la nivel social etc. sunt motivele pentru o astfel de provocare); lucrurile vor deveni și mai grave dacă începem acest lucru din timpul copilăriei.
Opusul acestei perspective este la fel de dramatic: nu putem fugi de tehnologie (și nici nu este de dorit să facem acest lucru), ea este aici ca să ne ușureze viața. Desigur că tehnologia are multe aspecte pozitive (câteva dintre acestea au fost menționate în debutul acestui articol), dar ceea ce îngrijorează este un consum prea mare de tehnologie. Literatura de specialitate este clară în acestă privință: „Trebuie ca media să fie parte din viața noastră, dar trebuie să avem grijă să planificăm acest impact” Hogan (apud Summers, 2014). Termenul pe care-l folosește autoarea este chiar interesant: „o dietă media sănătoasă”. Mai bine zis, așa cum omul modern trebuie să se abțină de la multe lucruri care îi fac rău (fumatul, consumul de alcool, zahăr, grăsimi etc. – lucru care-i este reamintit, de altfel, în toate mesajele transmise de către autorități prin intermediul mass media) tot la fel trebuie să consume cu moderație și tehnologia. Prea multă tehnologie (ca și prea multe grăsimi sau zahăr etc.) strică cu siguranță.
Dar de ce prea multă tehnologie este negativă? Sunt studii care vorbesc despre creșterea obezității, despre agresivitate, despre sedentarism sau despre tulburarea somnului celor mici. Dar nu ne vom opri asupra lor. Un alt aspect mult mai sumbru se întrezărește în viitorul apropiat: dependența. Vorbim despre dependență în ultimii ani, dar nu s-au făcut prea multe în direcția diminuării acestui fenomen care poate să ia (dacă nu a luat deja) proporții dramatice în rândul utilizatorilor tehnologiei. Și să nu credeți că este vorba despre o dependență neînsemnată, ceva care nu merită să fie luat în calcul deoarece „trece de la sine” o dată cu vârsta. Într-un studiu realizat de Universitatea Chicago (apud Flacy, 2012) se consemnează un lucru aparent surprinzător: nevoia de rețele de socializare (spre exemplu Twitter sau Facebook) este mai mare decât dependența de țigări sau alcool.
Citiți partea a doua pe performance.ro.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Cum poate suna anunțul decesului în cazul celor patru președinți: Iliescu, Constantinescu, Băsescu și Iohannis de Val Vâlcu
