Temperaturile oceanelor, veste alarmantă de la specialiști

Temperatura oceanelor lumii creşte într-un ritm mai rapid decât se estimase anterior, acestea captând mare parte din emisiile asociate schimbărilor climatice, au atras atenţia oamenii de ştiinţă într-un studiu publicat joi în Science, citat de Thomson Reuters Foundation. Căldura oceanelor - înregistrată cu ajutorul a mii de roboţi plutitori - a continuat să stabilească recorduri în ultimul deceniu, estimările indicând că 2018 va fi cel mai călduros an de până acum şi va întrece recordul din 2017, potrivit analizei realizate de Academia de Ştiinţe din China. Aceasta face ca nivelul apelor să crească, pe măsură ce oceanele se încălzesc şi se extind, şi să alimenteze uragane mai intense şi alte evenimente meteorologice extreme, au avertizat oamenii de ştiinţă.

Citește și: Terra, amenințată de topirea permafrostului

Acumularea în atmosferă a gazelor cu efect de seră

Încălzirea, măsurată din 1960, este mai rapidă decât au prevăzut anterior oamenii de ştiinţă într-un raport din 2013 privind încălzirea oceanelor al Grupului Interguvernamental privind Schimbările Climatice (Intergovernmental Panel on Climate Change - IPCC), se arată în concluziile studiului. 'Este determinată, în principal, de acumularea în atmosferă a gazelor cu efect de seră, precum dioxidul de carbon, ca urmare a activităţilor umane, a explicat unul dintre autorii principali ai cercetării, Lijing Cheng, de la Academia de Ştiinţe din China.

Tendinţa de creştere a temperaturii oceanelor 'este pur şi simplu o semnătură a creşterii gazelor cu efect de seră din atmosferă', a adăugat Cheng. Climatologi reputaţi au atras atenţia în luna octombrie că lumea mai are la dispoziţie circa 12 ani pentru a schimba traiectoria de la tendinţa în creştere a emisiilor de gaze cu efect de seră către sisteme mai curate bazate pe energie regenerabilă, în caz contrar existând riscul confruntării cu unele dintre cele grave efecte ale schimbărilor climatice - agravarea deficitului de apă şi de alimente, furtuni mai puternice, valuri de caniculă şi alte fenomene meteorologice extreme, dar şi creşterea nivelului apelor.

4.000 de roboţi flotanţi

În ultimii 13 ani, un sistem global de observare a oceanelor, numit Argo, a fost utilizat pentru a monitoriza schimbările în temperaturile oceanelor, a spus Cheng, acesta contribuind la obţinerea unor date mai fiabile pe care se bazează noile înregistrări consemnate privind recordurile de căldură din oceane. Sistemul are aproape 4.000 de roboţi flotanţi, care plutesc pe oceane şi se scufundă la adâncimi de 2.000 de metri odată la câteva zile şi înregistrează valorile de temperatură şi alţi indicatori în timp ce se ridică la suprafaţă.

Datorită datelor colectate astfel, oamenii de ştiinţă au observat o creştere a intensităţii precipitaţiilor şi furtuni mai puternice, cum a fost cazul uraganelor Harvey din 2017 şi Florence din 2018. Oceanele reprezintă sursa de energie a furtunilor şi, pe măsură ce temperaturile cresc, ele pot alimenta astfel de fenomene meteorologice făcându-le mai puternice. Potrivit lui Cheng, este de aşteptat ca furtunile care vor avea loc în 2050 - 2100 să fie mai puternice în comparaţie cu cele din perioada 1950 - 2000. Cercetătorul a menţionat că oceanele, care au absorbit până acum peste 90% din energia solară suplimentară captată de creşterea emisiilor, vor continua să se încălzească.

Obiectivele Acordului de la Paris

Deoarece oceanul are o mare capacitate de încălzire, el este caracterizat drept un răspuns întârziat la încălzirea globală, ceea ce înseamnă că încălzirea oceanelor ar putea fi mai gravă în viitor', a spus cercetătorul. 'De exemplu, chiar dacă îndeplinim obiectivul Acordului de la Paris (de limitare a schimbărilor climatice), oceanul va continua să se încălzească, iar nivelul mărilor va continua să crească. Impactul lor va continua', a atras atenţia Cheng.

Totuşi, în cazul în care obiectivele Acordului de la Paris de a menţine încălzirea globală 'sub +2 grade Celsius sau, de preferinţă, la +1,5 grade Celsius vor putea fi îndeplinite, efectele negative estimate până în anul 2100 ar putea fi reduse la jumătate, a subliniat cercetătorul. Pentru moment însă, emisiile asociate schimbărilor climatice continuă să se accentueze şi nu cred că se face destul pentru a rezolva problema creşterii temperaturilor, a mai spus el.

Citește și: Renunţarea la carne ne-ar putea salva viaţa: "Dovezile sunt clare"

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News