Tensiuni în UE: Polonia și Ungaria sunt de neclintit, dar pot fi ocolite în realizarea acordului privind migrația

Potrivit surselor, trimișii s-au întâlnit la ora 07:30 GMT pentru a discuta un text amendat al acordului tentativ propus de Spania, care prezidează negocierile UE până la finalul acestui an.

Această întâlnire reprezintă ultima șansă de a încheia un acord înainte ca cei 27 de lideri naționali ai UE să se întâlnească la Granada, Spania, joi și vineri, unde sunt programate discuții privind migrația neregulată, în contextul creșterii sosirilor în regiunea mediteraneană, inclusiv pe insula italiană Lampedusa.

Săptămâna trecută, o dispută legată de organizațiile neguvernamentale care salvează persoane în mare a împiedicat încheierea unui acord între miniștrii pentru migrație ai UE. Cu toate acestea, blocul își dorește în continuare să încheie acest acord înainte de alegerile importante din Germania, Polonia și votul parlamentar paneuropean din 2024.

Cu toate că țări precum Polonia și Ungaria rămân ferm opuse găzduirii oricăror persoane care sosesc din Orientul Mijlociu și Africa, cele 27 de state pot obține un acord majoritar pe care cele două țări nu îl pot bloca singure.

Miniştrii de Interne europeni au înregistrat progrese, dar un acord pare dificil

Discuţiile despre pactul european privind migraţia şi azilul au înregistrat unele progrese joi, la reuniunea miniştrilor de Interne din Uniunea Europeană, după ce Germania a dat undă verde unuia dintre textele esenţiale, dar ajungerea la un acord final între statele membre continuă să fie o provocare majoră, în special ca urmare a obiecţiilor exprimate de Italia, anunță Agerpres.

Subiectul care a suscitat cele mai multe controverse este un mecanism de criză menit să contribuie la o reacţie europeană rapidă şi coerentă în cazul unui aflux masiv de migranţi într-o ţară a Uniunii Europene, aşa cum a fost cazul în timpul crizei din 2015-2016.

Germania, care până acum a refuzat să susţină textul, invocând motive umanitare, a fost de acord cu propunerea în cursul reuniunii de la Bruxelles.

La finalul întâlnirii, ministrul de Interne spaniol, Fernando Grande-Marlaska Gomez, a cărui ţară asigură preşedinţia semestrială a Consiliului UE, a constatat că textul de compromis este susţinut de o largă majoritate a statelor membre UE.

Vorbim despre migraţie, care este o provocare europeană cu care ne confruntăm toţi, a spus demnitarul spaniol într-o conferinţă de presă. El i-a mandatat pe ambasadorii statelor membre să aprobe oficial această ultimă componentă a pactului privind migraţia şi azilul, care apoi va face obiectul negocierilor cu Parlamentul European.

Însă compromisul a provocat obiecţiile Italiei, care prin vocea ministrului de Externe, Antonio Tajani, aflat în vizită la Berlin, a cerut mai mult timp pentru analizarea mai detaliată a acestei propuneri, inclusiv din punct de vedere juridic.

Potrivit presei italiene, reticenţele Romei sunt cauzate de concesiile făcute Germaniei mai ales cu privire la protejarea ONG-urilor implicate în operaţiunile de salvare pe mare.

Textul prevede, în cazul unui aflux masiv şi excepţional de migranţi, punerea în practică a unui regim mai puţin protector pentru solicitanţii de azil decât procedurile obişnuite.

Pe de altă parte, comisarul european pentru afaceri Interne, Ylva Johansson, a salutat faptul că miniştrii de interne ai Celor 27 au aprobat propunerea Comisiei Europene de prelungire cu un an, până la 4 martie 2025, a protecţiei temporare acordate persoanelor care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

UE va sprijini poporul ucrainean atât timp cât va fi nevoie. Prelungirea statutului de protecţie le oferă certitudine celor peste patru milioane de refugiaţi care şi-au găsit un adăpost sigur în Uniunea Europeană, a spus ministrul de Interne spaniol, Fernando Grande-Marlaska Gomez.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News